Elon Musk poate fi un lider chiar dacă stilul său de leadership este controversat. În același timp, cineva poate avea calități evidente de lider și să treacă prin viață fără să le valorifice vreodată. Psihiatrul Vladislav Sova a explicat, la Podcast Politik, de ce nu există o formulă universală a leadershipului și cum îi ajută VOX Academy pe participanți să-și identifice și să-și dezvolte propriile puncte forte.
Discuția a pornit de la Elon Musk. În opinia lui Sova, Musk este fără îndoială un lider, chiar dacă psihiatrul îi apreciază mai degrabă negativ stilul de leadership. Principala calitate pe care i-o recunoaște este capacitatea de a stabili o direcție și de a-și mobiliza echipa să o urmeze.
„El a fost motorul. A fost omul care, indiferent de orice, a mers înainte”, a spus Sova.
Exemplul lui Musk a dus însă discuția spre o întrebare mai generală: de unde apar, de fapt, liderii? Sova propune să renunțăm la formula simplistă potrivit căreia „trebuie să te naști lider”.
„Nimeni nu se naște lider. Este absurd. Atunci când se naște, omul este un set de material genetic și reflexe banale. Apoi, această «foaie albă» începe să acumuleze informații, să devină mai complexă, să se formeze”.
În același timp, nici aptitudinile înnăscute nu garantează nimic.
„Un om poate avea talente înnăscute pentru a fi lider și să nu le valorifice. Un om care ar putea deveni lider, care ar putea învăța acest lucru, nu se ocupă de asta. De cele mai multe ori, nu se întâmplă nimic”.
Potrivit lui Sova, leadershipul se poate manifesta în moduri foarte diferite. O persoană poate conduce eficient un sistem ani la rând, în timp ce alta se poate manifesta neașteptat tocmai într-o situație de criză, atunci când liderul obișnuit nu mai știe cum să acționeze.
Sova îl numește pe acesta din urmă lider situațional: poate acționa excelent în circumstanțe extreme, dar poate deveni mai puțin eficient odată ce situația se stabilizează. Și invers — un manager puternic, capabil să conducă bine un sistem, nu va fi neapărat și cel mai bun manager de criză.
De aceea, obiectivul VOX Academy nu este de a-i transforma pe toți în același tip de lider.
„Oricine poate deveni mai bun decât a fost”, spune Sova.
În acest scop, participanții lucrează cu specialiști din domenii diferite. Echipa include doi coachi, doi psihologi și un psihiatru. Fiecare este responsabil de o anumită componentă, iar împreună îi ajută pe participanți să-și identifice punctele forte și punctele slabe.
Sova explică acest principiu printr-o metaforă simplă:
„Mașina nu va merge fără motor, dar nu va merge nici fără roți. Cineva este motorul, cineva — roțile, cineva — volanul, cineva — șoferul. Împreună obținem rezultatul”.
Procesul nu se limitează la vorbitul în public. Participanții învață cum să se comporte în fața unei audiențe, cum să reacționeze la presiune și atacuri, cum să participe la dezbateri, dar și cum să-și înțeleagă mai bine propriile reacții și limite.
Unul dintre instrumentele folosite este testarea, care ajută la identificarea particularităților individuale și la înțelegerea calităților pe care fiecare persoană se poate baza în continuare.
„Sarcina noastră este ca, prin testare și prin instruirea ulterioară, să le oferim oamenilor informația care va rezona anume cu ei, care li se va potrivi și care le va permite să-și manifeste calitățile de lider într-o formă sau alta”.
Prin urmare, Sova nu formulează rezultatul școlii ca pe o promisiune de a transforma fiecare participant într-un nou Elon Musk. Ideea este alta: să descopere unde anume poate fi puternic fiecare om și să-i ofere instrumentele necesare pentru ca acest potențial să nu rămână nevalorificat.