Parchetul General al României a confirmat deschiderea unui dosar penal în urma depunerii a peste 600 de plângeri privind anularea alegerilor prezidențiale din 2024. Ancheta se desfășoară in rem, adică vizează, deocamdată, faptele reclamate, nu persoane concrete. Plângerile includ acuzații grave, precum infracțiuni contra umanității și constituirea unui grup infracțional organizat.
Răspunsul oficial al Parchetului a fost transmis reprezentanților a peste 600 de cetățeni din cadrul mișcării civice „Valul Democrației”, care au solicitat, pe 25 august 2026, informații despre examinarea plângerilor depuse. Anterior, activiștii reclamaseră existența unor blocaje administrative în soluționarea acestora, transmite ProTV.
Din document reiese că plângerile îi vizează pe reprezentanți ai conducerii de vârf a statului român, care au ocupat funcții-cheie în momentul anulării alegerilor prezidențiale din 2024 sau ulterior.
Cine sunt persoanele vizate în plângerile penale
Cele peste 600 de plângeri, în baza cărora a fost deschis dosarul penal nr. 48/76/P/2026, solicită tragerea la răspundere penală a unor reprezentanți ai celor mai înalte instituții ale statului.
Printre persoanele menționate se numără:
- Fostul președinte al României, Klaus Iohannis, și consilierii săi;
- Fostul prim-ministru Marcel Ciolacu și mai mulți miniștri;
- Șeful Statului Major al Apărării;
- Persoane cu funcții de conducere din serviciile de informații;
- Foști și actuali judecători ai Curții Constituționale a României;
- Procurorul general Alex Florența;
- Procurorii Marius Iacob și Gheorghe Cornescu din cadrul Secției de urmărire penală și criminalistică a Parchetului General.
Totuși, persoanele enumerate sunt menționate în plângerile cetățenilor. Deschiderea unui dosar in rem nu înseamnă că vreuneia dintre acestea i-au fost formulate acuzații penale.
Ce infracțiuni sunt invocate în plângeri
Prin ordonanța din 27 iulie 2026, procurorii au dispus începerea urmăririi penale cu privire la faptele reclamate. Potrivit autorilor plângerilor, circumstanțele anulării alegerilor ar putea indica existența unor acțiuni coordonate pentru subminarea democrației.
Printre infracțiunile invocate se numără:
- Constituirea unui grup infracțional organizat (articolul 367 din Codul penal);
- Infracțiuni contra umanității (articolul 439) — o acuzație extrem de gravă, asociată de regulă cu acțiunile regimurilor totalitare sau cu conflictele armate;
- Abuz în serviciu (articolul 297);
- Complicitate la uzurparea funcției (articolele 48 și 300);
- Împiedicarea exercitării drepturilor electorale (articolul 385);
- Dare de mită (articolul 290);
- Represiune nedreaptă (articolul 283).
Potrivit publicației, înregistrarea unui dosar penal în urma unor plângeri care invocă infracțiuni atât de grave, precum cele contra umanității și constituirea unui grup infracțional organizat, reprezintă un caz fără precedent în istoria României de după căderea regimului comunist, în decembrie 1989.
Ce a declarat Parchetul General al României
În comunicatul oficial, Parchetul a confirmat deschiderea dosarului, subliniind însă că este vorba despre o procedură obligatorie prevăzută de lege.
„Ca urmare a depunerii de către o asociație a peste 600 de plângeri în contextul anulării alegerilor prezidențiale din decembrie 2024, la nivelul Secției de urmărire penală a fost constituit un dosar penal.
La data de 27 iulie 2026, s-a dispus începerea urmăririi penale in rem (cu privire la faptă).
Precizăm că începerea urmăririi penale in rem reprezintă o etapă procedurală obligatorie, prevăzută de Codul de procedură penală, în cazul sesizărilor care îndeplinesc condițiile prevăzute de lege.
Având în vedere caracterul nepublic al urmăririi penale, nu pot fi comunicate informații suplimentare”, a transmis Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.