Atacul cibernetic de amploare asupra serviciilor publice digitale din Republica Moldova nu a fost detectat de sistemele de monitorizare ale instituțiilor statului. Primii care au dat alarma au fost cetățenii, după ce au observat accesări suspecte ale datelor lor personale. Dezvăluirea a fost făcută de fosta directoare a Agenției de Guvernare Electronică (AGE), Nicoleta Colomeeț, în cadrul unui podcast.
Potrivit acesteia, agenția a început să investigheze situația abia după ce mai mulți cetățeni au contactat serviciul de suport pentru a semnala activități suspecte, relatează Omniapres.
„Am început într-adevăr să primim o serie de mesaje din partea cetățenilor, să ne apeleze la suport și să ne spună că eu nu am accesat actele de stare civilă, ceva nu-i bine”, a povestit Colomeeț.
Abia în urma acestor sesizări, specialiștii au identificat activități suspecte în sistemele informaționale ale statului.
„După asta am observat ceva ce nici radarele noastre interne, nici radarele externe ale altor instituții nu au semnalat și nu au furnizat. Nu s-a detectat”, a recunoscut fosta șefă a AGE.
Colomeeț a mai dezvăluit că, nici după ce instituțiile statului și-au unit eforturile pentru a gestiona consecințele atacului, specialiștii nu au reușit să identifice și să remedieze toate problemele. În cele din urmă, AGE a apelat la ajutorul unei companii private.
„Ne bucurăm foarte mult că au venit colegii de la Orange. S-au oferit, am semnat un acord de colaborare între AGE și ei pentru testarea perimetrului”, a explicat aceasta.
Potrivit fostei directoare, operatorul privat a pus gratuit la dispoziția agenției resurse și specialiști suplimentari pentru a identifica vulnerabilitățile pe care instituțiile statului nu au reușit să le descopere singure.
„Pentru că ei au capacitatea să ne ajute să testăm mai repede, să identificăm mai mult din ceea ce eventual anterior nu identificasem în testările pe care le-am realizat și să ajute echipa să rezolve și să prevină alte vulnerabilități”, a precizat Colomeeț.
Fosta directoare AGE a făcut și alte dezvăluiri despre problemele sistemelor informaționale ale statului. Aceasta a recunoscut că unele dintre serviciile vizate de atac au fost dezvoltate de la bun început cu deficiențe de arhitectură, deși anterior trecuseră cu succes testele de securitate.
„Serviciile astea care au fost vizate sunt niște servicii care au fost dezvoltate mai demult. Sunt servicii ceva mai vechi, sunt servicii care nu au avut o arhitectură în spate făcută coerent, făcută bine. Cineva cândva a fost plătit, dar, mă rog”, a declarat Colomeeț.
Mai mult, nici verificările efectuate în primăvara anului 2026 nu au scos la iveală vulnerabilități critice în sistemele testate.
„Au fost efectuate scanări de securitate pe aceste servicii. Testele au arătat că sunt OK”, a spus aceasta.
Colomeeț a criticat și modul în care au fost concepute unele servicii publice digitale, care afișează utilizatorilor mai multe informații decât ar fi necesar.
„O parte din ele expun prea multe date fără sens pe interfață, doar pentru că cândva cineva așa a insistat”, a afirmat fosta conducătoare a agenției.
Anterior, Colomeeț a avertizat asupra riscurilor de fraudă și inginerie socială, prin care escrocii se pot da drept alte persoane pentru a obține informații confidențiale sau pentru a induce cetățenii în eroare.
Amintim că, pe 28 octombrie, pe fondul scandalului provocat de atacul cibernetic de amploare, Nicoleta Colomeeț și-a anunțat plecarea din funcția de directoare a AGE. În declarația sa, aceasta a recunoscut gravitatea incidentului, însă nu a explicat de ce sistemele informaționale ale statului s-au dovedit vulnerabile.
Pe fondul scandalului, fostul premier și actualul deputat Ion Chicu l-a acuzat pe fostul ministru al Economiei, Dumitru Alaiba, că ar fi promovat candidatura Nicoletei Colomeeț la conducerea AGE, punând la îndoială pregătirea profesională a acesteia și faptul că ar fi îndeplinit cerințele funcției.
La rândul său, deputatul Partidului Nostru, Alexandr Berlinschii, a cerut explicații privind securitatea sistemelor informaționale ale Comisiei Electorale Centrale (CEC) în timpul alegerilor parlamentare din 2025.