La București se pregătește un nou mecanism de combatere a dezinformării. Luca Niculescu, al cărui Guvern a primit marți, 20 octombrie, votul de încredere al deputaților și senatorilor, a anunțat crearea unei structuri care să combată manipulările informaționale externe, dar și a unui fond pentru finanțarea presei. Un model asemănător există deja în Republica Moldova, unde Maia Sandu a inițiat în 2023 crearea Centrului PATRIOT, devenit ulterior StratCom. Deși prezentată drept o instituție esențială în lupta cu propaganda, structura a atras critici și întrebări privind eficiența și independența sa. Astăzi, Centrul este condus de Liliana Vițu, fosta șefă a Consiliului Audiovizualului, al cărei mandat a coincis cu suspendarea mai multor televiziuni. Între timp, pentru funcționarea instituției au fost prevăzute zeci de milioane de lei din bani publici.
În discursul susținut marți, 20 octombrie, în Parlamentul de la București, Luca Niculescu a anunțat crearea unui mecanism guvernamental de răspuns la manipulările informaționale externe.
„Iar pentru că securitatea unei democrații moderne se apără și în fața războiului hibrid, a dezinformării, vom crea la nivelul Guvernului un mecanism de răspuns la manipulările informaționale externe, fără niciun atribut de cenzură, evident”, a declarat Niculescu.
Totodată, premierul român a anunțat înființarea unui fond național destinat susținerii educației media, verificării informațiilor și presei locale independente.
Jurnalistul român Robert Turcescu a criticat dur inițiativa de creare a unui mecanism guvernamental împotriva dezinformării și a unui fond pentru finanțarea presei. În cadrul unei emisiuni de la Gândul, acesta a susținut că noua structură ar putea fi folosită pentru a recompensa instituțiile media favorabile puterii, în detrimentul celor critice.
„Nu, ăsta nu este un organism pentru verificare, să fie foarte clar. Ăsta este un organism de mituire, ceea ce vrea să facă Luca Niculescu, cu fonduri de la Guvern. Secretariatul General al Guvernului, cum mai face de obicei. O să dea tot soiul de bănuți dintr-un fond, în care nu vor trebui să dea explicații nimănui”, a declarat Turcescu.
România, pe urmele Rep. Moldova. PATRIOT, între combaterea propagandei și controlul informației. Milioane de lei din bani publici
Amintim că, în mai 2023, Maia Sandu a venit cu inițiativa legislativă privind crearea Centrului Național de Apărare Informațională și Combatere a Propagandei, denumit simbolic PATRIOT.
Ulterior, instituția a fost creată sub denumirea Centrul pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării, fiind transformată ulterior în StratCom și trecută în subordinea directă a Președinției.
Eficiența și rezultatele activității sale au ridicat numeroase întrebări. Până nu demult, instituția nu dispunea nici măcar de o platformă online proprie, accesibilă publicului. Site-ul a apărut după o perioadă îndelungată de activitate.
Între timp, pentru funcționarea instituției au fost prevăzute zeci de milioane de lei din bugetul de stat.
Potrivit documentelor bugetare oficiale, în 2024, pentru Centru au fost aprobate inițial 20 de milioane de lei. În 2025, instituția a avut prevăzut un buget de aproximativ 12,25 milioane de lei, iar pentru 2026 au fost alocate alte 11,25 milioane de lei.
De la „propaganda prin tăcere” și televiziuni suspendate, la conducerea StratCom
Din august 2026, instituția este condusă de Liliana Vițu, numită în funcție prin decretul președintei Maia Sandu.
Anterior, aceasta a deținut aproape cinci ani funcția de președintă a Consiliului Audiovizualului, perioadă marcată de sancțiuni împotriva unor radiodifuzori și suspendarea activității mai multor posturi de televiziune.
Una dintre cele mai controversate abordări din timpul mandatului său a fost cea privind „propaganda războiului prin omisiune (tăcere)”, invocată în contextul monitorizării conținutului audiovizual.
Închiderea mai multor televiziuni a fost criticată de reprezentanți ai opoziției și de unii jurnaliști, care au acuzat autoritățile de limitarea pluralismului mediatic.
Liliana Vițu combate dezinformarea sau face PR guvernării din bani publici?
După preluarea conducerii StratCom, Liliana Vițu a început să apară tot mai frecvent la posturi de televiziune considerate apropiate guvernării. Subiectul a fost abordat și de jurnalista Natalia Morari, într-o ediție recentă a emisiunii Morari News, în care aceasta a criticat modul în care nemulțumirile cetățenilor și vocile critice la adresa PAS ajung, în opinia sa, să fie asociate cu propaganda și dezinformarea.
„Dar, pentru a face totul și mai convingător, puterea a scos-o la rampă pe înfocata comsomolistă, pe fanatică luptătoare de pe frontul ideologic, un fel de Șarikov al Moldovei, Liliana Vițu, șefa StratCom, instituție cunoscută în popor drept Centrul Patriot.
Numai în ultima săptămână și jumătate, Liliana Vițu a apărut pe trei platforme media proguvernamentale, dar și la forumul de securitate, deși anterior o vedeam extrem de rar. Vreau să vă reamintesc că este aceeași doamnă care, până nu demult, conducea Consiliul Audiovizualului din Republica Moldova și care, prin eforturile sale, a contribuit la închiderea a 15 posturi de televiziune, dintre care șase pentru „propagandă prin tăcere”. Apropo, termenul „propagandă prin tăcere” este chiar invenția ei”, a declarat Morari.
Discursurile Maiei Sandu au ajuns și în materialele pentru școli
O altă controversă a apărut în septembrie 2026, când StratCom, deja condus de Liliana Vițu, a publicat, în colaborare cu reprezentanți ai mediului academic, un ghid metodologic destinat profesorilor.
Documentul, intitulat „Nu doar lecții. Repere pentru Moldova de mâine”, conține 234 de pagini și propune exerciții pentru elevi, inclusiv analiza unor discursuri ale președintei Maia Sandu.
Elevilor li se propune să discute despre proiectul „Moldova europeană”, să analizeze obstacolele din calea acestuia și să redacteze mesaje adresate diasporei.
Ghidul a provocat reacții critice. Jurnalistul Gheorghe Gonța a comparat includerea mesajelor politice în materialele școlare cu practicile de educație ideologică din perioada sovietică și cu cele din Rusia contemporană.