Comisia Europeană a respins solicitarea Lituaniei, Letoniei și Estoniei de a le acorda 500 de milioane de euro pentru dezvoltarea unor sisteme de apărare împotriva dronelor, pe fondul incidentelor tot mai frecvente cu aparate de zbor fără pilot. Bruxellesul susține că nu mai dispune de suficiente fonduri pentru asemenea proiecte și le propune celor trei state să acceseze împrumuturi prin programul european SAFE, relatează LRT.
Miniștrii Apărării din cele trei țări au trimis solicitarea Comisiei Europene la sfârșitul lunii septembrie, cerând sprijin financiar urgent pentru consolidarea apărării aeriene.
Potrivit ministrului lituanian al Apărării, Robertas Kaunas, proiectul prevedea dezvoltarea unui sistem comun care să combine tehnologiile de detectare a dronelor, inteligența artificială și echipamentele de interceptare.
Sistemul urma să protejeze spațiul aerian al celor trei state și, ulterior, să poată servi drept model și pentru alte țări ale Uniunii Europene.
Deși inițial Bruxellesul a transmis că analizează cu atenție solicitarea și tratează cu seriozitate preocupările de securitate ale statelor baltice, răspunsul final nu a fost cel așteptat.
Comisarul european pentru Apărare și Spațiu, Andrius Kubilius, a declarat că Uniunea Europeană nu poate oferi finanțarea suplimentară solicitată, deoarece actuala perioadă bugetară se apropie de sfârșit.
„Una dintre posibilități este utilizarea fondurilor suplimentare din programul SAFE. Vom anunța în curând o nouă rundă de finanțare, deoarece după prima etapă au rămas disponibile 21 de miliarde de euro”, a explicat Kubilius.
Totuși, spre deosebire de banii solicitați inițial, fondurile SAFE sunt oferite sub formă de împrumuturi avantajoase, care trebuie rambursate.
Potrivit LRT, o altă posibilitate ar fi accesarea Fondului european pentru gestionarea integrată a frontierelor. Sumele disponibile prin acest program ar fi însă mult mai mici decât cele 500 de milioane de euro cerute de statele baltice.
Lituania, Letonia și Estonia și-au intensificat măsurile de securitate în contextul războiului din Ucraina și al incidentelor cu drone care au pătruns în spațiul aerian al unor state europene.
Cele trei țări, care se învecinează cu Rusia sau Belarus, consideră că au nevoie de sisteme moderne pentru detectarea și interceptarea rapidă a aparatelor de zbor fără pilot.