Republica Moldova s-a clasat pe locul 25 din 122 de țări în Indicele Global al Foametei 2026, fiind inclusă în categoria statelor cu un nivel scăzut al foametei. Datele se regăsesc într-un raport elaborat de organizațiile internaționale Welthungerhilfe, Helvetas și Institutul de Drept Internațional al Păcii și Conflictelor Armate.
În ultimele două decenii, Republica Moldova a înregistrat progrese importante în combaterea subnutriției. Țara a obținut un scor de 5 puncte din 100, unde un punctaj mai mic indică o situație mai bună. Spre comparație, în 2018, scorul Moldovei era de 5,4 puncte, iar în anul 2000 — de 18,3 puncte. Totuși, în ultimii ani, ritmul îmbunătățirii indicatorilor a încetinit considerabil.
În perioada 2023–2025, mai puțin de 2,5% din populația țării s-a confruntat cu subnutriția și un aport caloric insuficient. Problema continuă însă să afecteze copiii: potrivit estimărilor autorilor raportului, 4,2% dintre copiii sub cinci ani prezintă întârzieri de creștere cauzate de subnutriția cronică, iar alți 3,3% au o greutate sub cea normală.
Țările din regiune au înregistrat rezultate diferite. România, alături de Rusia, Bulgaria, Ungaria și Serbia, se numără printre cele 24 de state cu cei mai buni indicatori, având un scor sub 5 puncte. Ucraina s-a clasat pe locul 60, fiind inclusă în categoria țărilor cu un nivel moderat al foametei.
La nivel mondial, progresele în combaterea foametei au stagnat. Din cauza conflictelor armate, creșterii prețurilor, efectelor pandemiei și fenomenelor climatice extreme, aproximativ 645 de milioane de oameni s-au confruntat cu lipsa hranei în 2025.
Situația rămâne gravă în 36 de state, iar în opt țări nivelul foametei este considerat critic. Cei mai slabi indicatori au fost înregistrați în Somalia, Republica Democrată Congo, Ciad și Madagascar.
Experții avertizează că, dacă tendințele actuale se mențin, 57 de țări nu vor reuși să elimine subnutriția până în 2030.
Aminitim, potrivit datelor Biroului Național de Statistică, 31,4% dintre copiii din Republica Moldova trăiesc în sărăcie absolută. În mediul rural, acest indicator ajunge la 43,5%, ceea ce înseamnă că aproape fiecare al doilea copil este afectat de sărăcie. În plus, 35,8% dintre copii se confruntă cu sărăcia multidimensională, care ia în calcul nu doar veniturile, ci și condițiile de trai.