Bugetul Republicii Moldova ar putea pierde anual circa 500 de milioane de lei din cauza unei presupuse scheme în jurul Uzinei Metalurgice de la Rîbnița. Deputatul și liderul Partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, susține că autoritățile cunosc situația, însă mecanismul continuă să funcționeze. În opinia sa, statul ar fi astăzi „capturat” într-o măsură chiar mai mare decât în perioada lui Vladimir Plahotniuc.
Despre această presupusă schemă, Costiuc a vorbit în emisiunea „Fedorova Time” de la Mlive.
Potrivit versiunii prezentate de deputat, una dintre companii primește metal pe malul drept al Nistrului, îl trimite la Uzina Metalurgică de la Rîbnița pentru prelucrare, după care produsele finite revin pe malul drept.
Problema principală, spune Costiuc, ține de taxe.
Deputatul susține că, datorită mecanismului actual, participanții din acest circuit beneficiază de un avantaj fiscal față de companiile obișnuite din Republica Moldova și nu achită la buget aceleași sume de TVA care ar fi datorate în cazul unei operațiuni comerciale standard. Potrivit lui, avantajul ar putea ajunge la 150–170 de dolari pentru un singur camion, iar prin această schemă ar trece zilnic zeci de vehicule.
„Suma totală care nu ajunge în bugetul țării este de 500 de milioane de lei”, a declarat Costiuc.
El susține că instituțiile statului cunosc de mult timp această problemă. În sprijinul afirmațiilor sale, Costiuc face referire la o corespondență cu un fost conducător al Metalferos, care, potrivit deputatului, ar fi informat autoritățile despre pierderile suportate de buget.
„Sute de milioane ajung în buzunare și toată lumea este fericită”, a declarat Costiuc.
Deputatul descrie situația drept un nou exemplu de „capturare a statului” și consideră că actualul model ar fi chiar mai periculos decât sistemul din perioada lui Vladimir Plahotniuc.
Cifra de 500 de milioane de lei nu poate fi verificată în prezent, însă problema diferențelor de regim fiscal dintre cele două maluri ale Nistrului nu este doar o afirmație a lui Costiuc.
În august 2026, Guvernul a aprobat aplicarea etapizată a TVA și accizelor pentru mărfurile introduse în țară de agenții economici din regiunea transnistreană. Executivul a explicat direct că reforma urmărește armonizarea treptată a spațiului economic, vamal și fiscal al țării și crearea unor condiții egale pentru mediul de afaceri de pe ambele maluri ale Nistrului.
Tocmai caracterul etapizat al reformei este esențial.
Începând cu 1 septembrie 2026, noul regim se aplică primei categorii de mărfuri. Metalele comune și o serie de materii prime urmează să intre sub incidența acestuia în etapa următoare — după 1 ianuarie 2027. Gazele naturale și energia electrică — din aprilie 2027. Autoritățile intenționează să uniformizeze complet regimul fiscal dintre cele două maluri abia până în 2030.
Așadar, la momentul declarațiilor lui Costiuc, diferențele fiscale dintre cele două maluri există în continuare. Mai mult, chiar Guvernul spune că unul dintre obiectivele reformei este crearea unor „condiții mai echitabile” pentru agenții economici de pe ambele maluri, ceea ce arată că actualul sistem nu este încă pe deplin uniformizat.
Un alt subiect sensibil este rolul Uzinei Metalurgice de la Rîbnița
Legătura întreprinderii cu piața deșeurilor metalice de pe malul drept este reglementată de mult timp de stat. În documentele Guvernului privind mecanismul monopolului fiscal pentru Metalferos este prevăzută inclusiv publicarea volumelor și valorii deșeurilor metalice livrate către uzina de la Rîbnița, precum și a sumelor achitate la buget sub formă de taxe, inclusiv TVA și impozit pe venit. Respectarea mecanismului este monitorizată de Serviciul Vamal.
Există și o legătură descrisă public între uzina de la Rîbnița și grupul BPM, despre care vorbește Costiuc. Ziarul de Gardă numește grupul BPM drept unul dintre cei mai mari comercianți din Republica Moldova ai producției Uzinei Metalurgice de la Rîbnița și menționează că, anterior, BPM se prezenta drept cel mai mare vânzător de metal din țară și distribuitor exclusiv al uzinei.
Totuși, aceste date pot indica doar indirect posibila existență a unei scheme ilegale sau o eventuală evitare a obligațiilor fiscale de către o anumită companie. O dovadă directă ar necesita documente fiscale, vamale și contractuale.
Cu toate acestea, declarațiile lui Costiuc ridică întrebări concrete pentru instituțiile statului.
Dacă deputatul are dreptate și bugetul pierde într-adevăr aproximativ jumătate de miliard de lei, ar trebui să existe volume de livrări, contracte, declarații vamale și calcule fiscale pe baza cărora această sumă să poată fi verificată.
Dacă estimarea lui Costiuc este greșită, autoritățile pot prezenta cifrele și clarifica situația.
Deocamdată, chiar Guvernul recunoaște că regimul fiscal de pe cele două maluri rămâne diferit, iar uniformizarea lui va fi realizată treptat, pe parcursul următorilor ani.