Activistul Andrei Ioniță afirmă că, până în 2028, cheltuielile Republicii Moldova doar pentru dobânzile și comisioanele aferente datoriei de stat ar putea ajunge aproape la nivelul fondurilor de coeziune pe care țara le-ar putea primi, teoretic, după aderarea la Uniunea Europeană.
Potrivit lui, la repartizarea fondurilor de coeziune este aplicată așa-numita „formulă de la Berlin”, care ia în calcul populația și diferența dintre nivelul de dezvoltare al unei țări și media Uniunii Europene.
„În regulile actuale există și un plafon: un stat foarte sărac nu poate primi mai mult de 2,3% din PIB pe an”, a scris Ioniță.
Conform calculelor sale, în cazul Republicii Moldova, raportat la dimensiunea actuală a economiei, acest lucru ar însemna aproximativ 400 de milioane de euro anual din fondurile de coeziune, fără a include banii destinați agriculturii.
„Iar din această sumă brută trebuie să scădem și contribuția noastră la bugetul UE — aproximativ 200 de milioane de euro pe an”, a menționat el.
Ioniță a comparat această sumă cu cheltuielile pentru deservirea datoriei de stat. Potrivit lui, în bugetul pentru 2026 sunt prevăzute 6,16 miliarde de lei pentru dobânzi și comisioane — echivalentul a aproximativ 308 milioane de euro, fără rambursarea principalului creditelor.
„Dacă datoria va continua să crească în ritmul prevăzut pentru 2026, atunci în 2028, anul în care PAS vorbește deja despre pregătirea aderării, vom avea de achitat aproximativ 8 miliarde de lei pe an numai pentru dobânzi și comisioane. La un curs de aproximativ 20 de lei pentru un euro, asta înseamnă aproape 400 de milioane de euro”, a declarat Ioniță.
Potrivit lui, această sumă este comparabilă cu aproape întregul volum potențial al fondurilor de coeziune.
„Adică aproape tot plafonul brut al fondurilor de coeziune pe care l-am putea primi ca stat membru, înainte să ne achităm și contribuția la bugetul de la Bruxelles”, a subliniat activistul.
În încheiere, Ioniță a criticat dur politica economică a autorităților.
„Mai simplu spus, în 2028, banii teoretici care ar putea veni de la UE, dacă vom deveni membri cu drepturi depline, vor fi consumați de plățile către bănci”, a declarat el.