Statele participante la negocierile desfășurate sub egida ONU au convenit să continue elaborarea unor reguli internaționale privind utilizarea armelor autonome, capabile să identifice și să atace ținte fără intervenția directă a omului. Noile norme ar urma să fie elaborate până în 2028. Statele Unite, Rusia și Israelul s-au opus însă introducerii unor restricții obligatorii din punct de vedere juridic, astfel că problema interzicerii așa-numiților „roboți ucigași” rămâne deschisă.
Despre aceasta relatează Reuters pe 21 noiembrie, în urma negocierilor de la Geneva, care s-au încheiat după ora patru dimineața.
Discuțiile au avut loc în cadrul Convenției ONU privind anumite arme convenționale, la care participă 128 de state. Reprezentanții acestora au analizat posibilitatea reglementării sistemelor autonome de armament, care pot selecta și ataca ținte cu o intervenție umană minimă sau chiar fără controlul direct al unei persoane.
Necesitatea unor restricții internaționale devine tot mai urgentă pe fondul dezvoltării inteligenței artificiale și al utilizării armelor autonome în conflictele actuale, inclusiv în războaiele din Ucraina, Sudan și Orientul Mijlociu.
Aproape 100 de țări cer restricții obligatorii
Potrivit Reuters, aproximativ 100 de state au susținut propunerea de a elabora cât mai curând norme internaționale obligatorii din punct de vedere juridic pentru armele autonome.
Printre țările care s-au opus se numără însă mari puteri militare și producători de armament, inclusiv Statele Unite, Rusia și Israelul.
În aceste condiții, participanții au reușit să ajungă doar la un compromis care prevede continuarea negocierilor în următorii doi ani.
Acordul nu obligă însă statele să introducă interdicții sau restricții juridice obligatorii până în 2028. Țările au convenit doar să continue elaborarea unor posibile măsuri de reglementare.
„În cele din urmă, puterile militare au reușit să ridice numeroase obstacole în calea adoptării unui protocol, însă această posibilitate nu a fost complet eliminată”, a declarat pentru Reuters unul dintre diplomații participanți la negocieri.
Potrivit reprezentanților delegațiilor, discuțiile au fost îngreunate de obiecțiile Rusiei, care au dus inclusiv la anularea unor ședințe oficiale.
Organizațiile pentru drepturile omului avertizează asupra pericolelor pentru civili
Președintele negocierilor, diplomatul elvețian Julien Thöni, a calificat acordul drept un rezultat important, după mai bine de zece ani de încercări nereușite de a conveni asupra unor restricții internaționale.
„Acest lucru demonstrează că, inclusiv în lumea profund divizată de astăzi, diplomația multilaterală poate produce în continuare rezultate concrete”, a declarat el.
Organizațiile pentru apărarea drepturilor omului s-au arătat însă nemulțumite de rezultatul reuniunii.
Directoarea executivă a campaniei internaționale Stop Killer Robots, Nicole van Rooijen, a avertizat că amânarea în continuare a adoptării unor reguli obligatorii din punct de vedere juridic reprezintă un pericol pentru populația civilă.
Apărătorii drepturilor omului se tem că tehnologiile militare se vor dezvolta mai rapid decât mecanismele internaționale menite să le reglementeze.
Secretarul general al ONU, Comitetul Internațional al Crucii Roșii și Papa au cerut anterior introducerea unor restricții obligatorii privind utilizarea sistemelor autonome de armament.
