Scurgerea datelor personale a aproximativ 750 de mii de locuitori ai Moldovei nu reprezintă un pericol imediat pentru conturile bancare sau bunurile acestora. Totuși, informațiile furate ar putea fi folosite de escroci pentru a câștiga încrederea cetățenilor și a obține date confidențiale suplimentare. Declarația a fost făcută de directorul Centrului Național de Management al Crizelor, Sergiu Diaconu.
În cadrul emisiunii Pe Față de la Moldova 1, Diaconu a explicat că datele compromise nu sunt suficiente pentru efectuarea operațiunilor bancare sau pentru transferul bunurilor de pe numele unei persoane pe al alteia.
„Cu aceste date nu pot fi efectuate tranzacții cu cardurile bancare, nu poate fi trecută o mașină de pe numele unui cetățean pe al altuia și nici un apartament. Prin urmare, din punct de vedere financiar, suntem destul de protejați”, a declarat Diaconu.
Totodată, oficialul a recunoscut că este prea devreme să vorbim despre o protecție deplină. Potrivit acestuia, principalul pericol constă în faptul că informațiile obținute ar putea fi folosite pentru comiterea unor fraude ulterioare.
Mai exact, infractorii ar putea contacta cetățenii prin telefon sau e-mail, folosind datele personale ale acestora pentru a le câștiga încrederea.
„Dacă cineva vă sună, vi se adresează pe nume și prenume și vă oferă încă unul sau două detalii pe care, aparent, doar o anumită persoană ar trebui să le cunoască, evident că aveți mai multă încredere. În acel moment, puteți ajunge să divulgați informații cu adevărat periculoase, precum datele cardului bancar, numărul contului sau alte informații”, a explicat Diaconu.
Tocmai de aceea, cetățenii sunt îndemnați să fie deosebit de atenți la apelurile și mesajele suspecte.
Amintim că, pe 27 octombrie, Agenția de Guvernare Electronică (AGE) a confirmat o scurgere masivă de date personale asociate cu aproximativ 750 de mii de numere de identificare (IDNP).
Printre informațiile compromise s-ar putea număra numele și prenumele cetățenilor, datele de naștere, informații despre membrii familiei, pensii, dizabilități, permise de conducere, precum și date financiare, inclusiv numerele conturilor bancare (IBAN), restanțele fiscale și istoricul plăților efectuate prin MPay.
Între timp, circumstanțele incidentului continuă să ridice semne de întrebare. Fostul director al Serviciului Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică (STISC), Victor Tătaru, a sesizat Procuratura, punând la îndoială versiunea oficială a unui atac cibernetic și solicitând verificarea circumstanțelor în care a fost acordat accesul la sistemele informaționale de stat.
La rândul său, premierul Vasile Tofan a pus creșterea acestor amenințări pe seama dezvoltării inteligenței artificiale, care, potrivit acestuia, le permite infractorilor cibernetici să identifice mai rapid vulnerabilitățile programelor informatice.