În timp ce aproximativ 645 de milioane de oameni din întreaga lume s-au confruntat cu foametea în 2025, peste un miliard de tone de alimente ajung anual la gunoi, potrivit celor mai recente estimări globale disponibile privind risipa alimentară. Contrastul alarmant este prezentat într-o analiză publicată de Al Jazeera pe 16 octombrie, cu ocazia Zilei Mondiale a Alimentației.
Potrivit datelor Organizației Națiunilor Unite, aproximativ 645 de milioane de oameni, echivalentul a 7,8% din populația mondială, au suferit de foame în 2025.
Deși numărul persoanelor afectate a scăzut pentru al treilea an consecutiv, situația rămâne mai gravă decât înaintea pandemiei de COVID-19. Comparativ cu 2019, aproximativ 61 de milioane de oameni în plus se confruntă cu foametea.
Africa rămâne continentul cel mai afectat, cu aproximativ 309 milioane de persoane subnutrite, adică unul din cinci locuitori. În Asia, numărul acestora este estimat la 292 de milioane, iar în America Latină și Caraibe, la 32 de milioane.
Peste un miliard de tone de mâncare, aruncate într-un singur an
În paralel, cantități uriașe de alimente sunt irosite în întreaga lume. Potrivit datelor Programului Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP), în 2022 au fost aruncate aproximativ 1,05 miliarde de tone de alimente, adică aproape o cincime din hrana disponibilă consumatorilor.
Cea mai mare parte a risipei, aproximativ 60%, provine din gospodării. Restaurantele și alte servicii de alimentație generează 28%, iar magazinele sunt responsabile pentru restul de 12%.
În medie, fiecare persoană risipește aproximativ 132 de kilograme de alimente anual, dintre care 79 de kilograme sunt aruncate acasă.
Unde se aruncă cea mai multă mâncare?
Potrivit analizei Al Jazeera, bazate pe estimările ONU, Maldive se află în fruntea clasamentului privind risipa alimentară pe cap de locuitor.
Acolo, fiecare persoană aruncă în medie aproximativ 260 de kilograme de alimente anual, de aproape două ori mai mult decât media mondială.
Printre țările cu niveluri ridicate ale risipei se numără Siria, Republica Dominicană, Seychelles, Mexic și Tunisia, unde cantitățile depășesc 210 kilograme pe persoană.
La polul opus se află Spania, cu aproximativ 39 de kilograme sau mai puțin pe locuitor, potrivit estimărilor citate.
Risipa alimentară costă peste un trilion de dolari anual
Pierderile și risipa de alimente generează costuri economice de peste un trilion de dolari anual, potrivit ONU.
În plus, producerea alimentelor care nu ajung niciodată să fie consumate presupune utilizarea unor cantități enorme de apă, energie și terenuri agricole.
Aproximativ 28% din suprafața agricolă mondială este utilizată pentru producerea alimentelor care, în cele din urmă, sunt pierdute sau aruncate.
Totodată, pierderile și risipa alimentară generează între 8% și 10% din emisiile globale de gaze cu efect de seră.
ONU: Aproape 2,7 miliarde de oameni nu își permit o alimentație sănătoasă
Într-un mesaj publicat pe 16 octombrie, cu ocazia Zilei Mondiale a Alimentației, secretarul general al ONU, António Guterres, a atras atenția că aproape 2,7 miliarde de oameni nu își permit o alimentație sănătoasă.
Acesta a subliniat că războaiele, crizele economice și scumpirea alimentelor și îngrășămintelor îngreunează accesul populației la hrană nutritivă.
Tema Zilei Mondiale a Alimentației din acest an este „Inovează astăzi. Hrănește mâine”, iar ONU încurajează utilizarea tehnologiilor moderne, inclusiv a inteligenței artificiale, pentru reducerea risipei și îmbunătățirea accesului la hrană.
Printre soluțiile recomandate pentru gospodării se numără planificarea cumpărăturilor, păstrarea corectă a alimentelor, congelarea produselor înainte de expirare și reutilizarea resturilor alimentare.
Datele privind foametea se referă la anul 2025, în timp ce estimarea de 1,05 miliarde de tone de alimente risipite provine din raportul UNEP publicat în 2024, pe