Relațiile dintre Chișinău și Comrat sunt apreciate drept reci și conflictuale de 81% dintre locuitorii Găgăuziei, iar 77% consideră că autonomia a fost neglijată de autoritățile centrale în ultimii cinci ani. Sunt rezultatele unui sondaj IMAS, realizat la comanda Public Media.
Potrivit sondajului, 48% dintre respondenți califică actualele relații dintre autoritățile de la Chișinău și cele din Găgăuzia drept foarte reci și conflictuale, iar alți 33% le consideră mai degrabă reci.
Doar 7% apreciază relațiile drept calde și bazate pe cooperare, în timp ce 12% nu au oferit un răspuns.
Întrebați cine poartă cea mai mare responsabilitate pentru tensiunile dintre Chișinău și Comrat, 30,1% dintre cei care au răspuns la această întrebare au indicat conducerea centrală, Guvernul sau Parlamentul, iar 25,6% au menționat-o pe Maia Sandu.
Alți 12,8% au atribuit responsabilitatea ambelor părți, în timp ce 5,6% au indicat autoritățile din Găgăuzia.
77% dintre respondenți spun că Găgăuzia a fost neglijată
Nemulțumirea față de autoritățile centrale se reflectă și în percepția asupra ultimilor cinci ani. Astfel, 77% dintre respondenți consideră că Găgăuzia a fost mai degrabă neglijată de Chișinău, în timp ce doar 13% spun că autonomia a fost sprijinită.
Mai mult, în primul val al sondajului, 68% dintre participanți au apreciat că autoritățile centrale au comis abuzuri sau și-au depășit atribuțiile în raport cu autoritățile găgăuze, în mare sau foarte mare măsură.
Totodată, 86% consideră că Chișinăul respectă în mică sau foarte mică măsură, ori deloc, statutul și drepturile de autonomie ale Găgăuziei.
Igor Dodon și Vladimir Voronin, apreciați pentru relațiile cu Găgăuzia
Întrebați în perioada cărui președinte relațiile dintre Chișinău și Comrat au fost cele mai bune, 47,9% dintre respondenți l-au indicat pe Igor Dodon, iar 30% pe Vladimir Voronin.
La mare distanță se situează Mircea Snegur, cu 3,9%, și Petru Lucinschi, cu 2,7%.
Maia Sandu a fost menționată de numai 0,9% dintre participanți, iar Nicolae Timofti de 0,5%.
Găgăuzii vor mai multă autonomie, dar nu independență
Sondajul arată că 39% dintre respondenți își doresc ca Găgăuzia să rămână parte a Republicii Moldova, dar să beneficieze de mai multă autonomie și mai multe drepturi.
Alți 22% susțin păstrarea statutului actual, iar 25% ar prefera o integrare mai profundă în Republica Moldova, cu menținerea autonomiei.
Doar 7% dintre respondenți își doresc ca Găgăuzia să devină stat independent, iar 3% susțin integrarea completă în Republica Moldova, fără statut special.
Sondajul IMAS a fost realizat la comanda Public Media, în două etape: 11-19 septembrie 2026, pe un eșantion de 818 persoane, și 17-25 octombrie 2026, pe un eșantion de 825 de persoane cu vârsta de cel puțin 18 ani. Cercetarea a cuprins 23 de localități din UTA Găgăuzia, iar marja maximă de eroare este de ±3,4% pentru fiecare val.