Ce s-ar întâmpla dacă, sub pretextul combaterii amenințărilor hibride, în Republica Moldova nu s-ar mai organiza alegeri?
Acest scenariu a fost evocat de jurista Cristina Ciubotaru, fostă directoare adjunctă a Centrului Național Anticorupție, în emisiunea „Fedorova Time”, în cadrul unei discuții despre noul proiect de lege privind starea de asediu.
„Poți pur și simplu să nu organizezi alegeri, pe motiv că te afli sub atacul unui război hibrid”, a spus ironic Ciubotaru.
Jurista ridică mai multe întrebări incomode: cine va stabili cât de gravă este amenințarea hibridă și după ce criterii? Ce drepturi ale cetățenilor ar putea fi restrânse? Și cine garantează că puterile excepționale nu vor fi folosite în interes politic?
„Dacă nu ai dreptul să te exprimi, apoi nu ai dreptul să votezi. Iar dacă ai votat, îți putem anula alegerea”, avertizează Ciubotaru.
Deputatul Partidului „Democrația Acasă” Alexandru Verșinin vede lucrurile altfel.
„Cred că este doar o manevră politică.”
În opinia sa, puterea ar putea alimenta intenționat îngrijorarea publică pentru a distrage atenția de la tarife, gazele scumpe și alte probleme. Mai mult, deputatul crede că proiectul controversat ar putea să nu fie adoptat până la urmă.
Ce prevede proiectul
În Republica Moldova este într-adevăr în discuție un proiect de lege privind starea de asediu și starea de război. Consultările publice s-au desfășurat între 3 și 17 noiembrie.
Articolul 6 al proiectului include printre posibilele temeiuri pentru instituirea stării de asediu acțiunile hibride care au o componentă militară identificabilă și afectează grav sau creează un pericol direct și grav pentru stat.
Articolul 16 prevede suspendarea alegerilor și a referendumurilor pe durata regimului special, cu excepțiile stabilite de lege.
Ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a respins acuzațiile potrivit cărora inițiativa ar urmări anularea alegerilor prezidențiale din 2028 și a celor parlamentare din 2029. El susține că proiectul este menit să îmbunătățească legislația și să clarifice responsabilitățile autorităților în situații excepționale.
