Subiectul a fost abordat în ședința Parlamentului din 19 noiembrie, în timpul dezbaterilor privind acordul de cooperare tehnico-militară dintre Republica Moldova și Ucraina.
Deputatul Constantin Cuiumju a cerut explicații despre lipsa unei intervenții înainte ca dronele să ajungă deasupra localităților, amintind că autoritățile au obligația legală de a proteja cetățenii.
În răspuns, Ghenadie Cojocaru a subliniat că sistemul de apărare aeriană al Republicii Moldova este încă insuficient dezvoltat.
Potrivit acestuia, până nu demult, țara avea posibilități extrem de reduse de supraveghere a spațiului aerian. În prezent, capacitatea de monitorizare este în curs de dezvoltare, însă situația este și mai dificilă în cazul interceptării dronelor.
Secretarul de stat a explicat că drona observată în sectorul Botanica al capitalei, iar ulterior în apropierea localităților Băcioi și Sîngera și spre Ciocana, a venit dinspre regiunea transnistreană și a pătruns de mai multe ori în spațiul aerian al țării.
„Ea a intrat, a ieșit, iar a intrat a treia oară. De pe segmentul transnistrean a venit spre Chișinău”, a declarat Cojocaru, precizând că interceptarea unei asemenea ținte într-o zonă locuită implică riscuri.
„Din păcate, noi la ziua de astăzi nu avem capabilitate deplină ca orice dronă care vine să fie interceptată”, a recunoscut oficialul.
Cojocaru a confirmat că Armata Națională dispune de mitraliere și rachete portabile, însă acestea sunt în număr limitat și au o rază de acțiune de doar câțiva kilometri. În condițiile în care frontiera cu Ucraina se întinde pe aproximativ 1.200 de kilometri, protejarea întregului segment este dificilă.
Totuși, secretarul de stat a admis că aceste limitări nu înlătură responsabilitatea Ministerului Apărării de a asigura securitatea cetățenilor.
În acest context, Cojocaru a susținut că acordul de cooperare tehnico-militară cu Ucraina va permite Republicii Moldova să beneficieze de experiența militarilor ucraineni în interceptarea dronelor și să își dezvolte capacitățile de apărare aeriană.
