Ne spunea domnul Năsui, cu câteva săptămâni în urmă, într-una dintre rarele lui ieșiri publice, că în Republica Moldova va fi mai simplu ca niciodată să deschizi o afacere. De deschis nu a fost niciodată prea greu. De menținut e greu, iar de închis e un iad. Pentru cei care nu știu cine este Claudiu Năsui, nu vă întristați: el este temporar și în treacăt. Ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării a sosit dimineața în Republica Moldova, la amiază a primit cetățenia, iar seara a fost învestit în funcția de ministru.
Un stat mic nu se dezvoltă doar din câteva holdinguri, două-trei fabrici mari și fotografii cu investitori la Guvern. Se dezvoltă din mii de întreprinderi mici și mijlocii care deschid dimineața ușa, angajează oameni, achită salarii și impozite și încearcă să supraviețuiască până la sfârșitul lunii.
Potrivit Biroului Național de Statistică, în 2025 Republica Moldova avea circa 74.400 de întreprinderi mici și mijlocii. Ele reprezentau 99,7% din întreprinderile raportoare, angajau 71,6% dintre salariații acestora și generau 73,4% din veniturile lor din vânzări. Atenție, vorbim despre vânzări, nu despre PIB. Tocmai această diferență ar trebui s-o înțeleagă și guvernanții, înainte să mai prezinte încă un holding drept salvatorul economiei.
Ce a făcut PAS pentru acești oameni? Există programe cum ar fi cele de la ODA, doar că la ultima lansare din 2026, fondurile nerambursabile au fost accesibile doar o oră, după care platforma s-a blocat, iar ulterior nimeni nu a mai putut accesa fondurile. Antreprenorii au acuzat instituția că a transformat un proces riguros de evaluare a proiectelor într-o ”cursă de viteză la click”. Dar un stat cu peste 74.000 de afaceri mici și mijlocii nu poate fi transformată economic doar cu apeluri de proiecte și fotografii de la semnarea contractelor.
În paralel, statul a extins schema de ajutor pentru investițiile din industria prelucrătoare la patru miliarde de lei, sumă multianuală. Trei miliarde reprezintă facilități fiscale și un miliard granturi. Problema nu este existența schemei. Avem nevoie de fabrici, exporturi, locuri de muncă și capital. Problema este pragul de intrare: ca să beneficiezi, trebuie să propui o investiție de minimum zece milioane de lei.
Spuneți-mi câte brutării din raioane, ateliere de mobilă, întreprinderi familiale ori producători agricoli au capacitatea să pornească din prima un asemenea proiect? Oficial, schema este deschisă și firmelor mici. Practic, un prag atât de mare selectează din start întreprinderile care au capital, garanții și acces la credit. Cine e deja puternic primește o rampă de lansare. Cine încearcă să crească de jos trebuie mai întâi să demonstreze că e aproape mare.
Și nici banii de la bănci nu sunt o formalitate. Un studiu publicat pe site-ul Băncii Naționale în 2025, pe date din 2023, arăta o rată medie de respingere de 22% la băncile chestionate. Mai mult, doar 15% dintre firmele mici utilizau finanțare bancară, iar aproximativ 90% se bazau pe resurse interne. Cu alte cuvinte, poți avea comenzi, poți avea oameni buni și o idee profitabilă, dar fără capital și garanții rămâi la ușa băncii.
La 5 noiembrie, Parlamentul a votat și modificări la Codul fiscal privind dobânzile, redevențele, dividendele și societățile străine controlate. Aici lucrurile devin interesante.
În cadrul unui grup internațional, o companie poate achita altei companii din același grup dobânzi, taxe de licență sau servicii. Dacă prețurile sunt umflate artificial, profitul impozabil din Moldova se micșorează și o parte din bani se mută acolo unde impozitele sunt mai blânde. Nu orice asemenea plată este fraudă. Dar tocmai de aceea statul trebuie să verifice dacă tranzacțiile sunt reale și la prețuri de piață.
Republica Moldova are deja reguli privind prețurile de transfer, aplicabile din 2024, inclusiv obligații de raportare pentru tranzacții între afiliați de cel puțin 20 de milioane de lei anual. Deci nu pornim de la zero. Dar ce rezultate au produs controalele, ce ajustări fiscale s-au făcut și cât s-a recuperat efectiv la buget. Ar fi bine să avem cifre, nu încă un comunicat despre armonizarea cu legislația europeană.
Noua lege introduce și reguli pentru societățile străine controlate, programate să se aplice de la 1 ianuarie 2028. Mecanismele de soluționare a unor litigii fiscale intră în vigoare în 2027, iar anumite scutiri pentru dividende, dobânzi și redevențe între societăți eligibile din UE sunt legate de aderare. Simpla votare a legii, nu înseamnă recuperarea banilor pierduți astăzi.
Aș vrea să văd aceeași energie legislativă și pentru antreprenorul care se sufocă în hârtii, care are nevoie de autorizații, care negociază singur cu furnizorul de energie sau pentru producătorul local care încearcă să intre pe raftul marilor rețele comerciale. Ce înseamnă „economie prietenoasă cu investitorii” dacă pentru micul investitor statul rămâne mai degrabă un inspector decât un partener?
Nu cerem să fie pedepsite companiile mari. Cerem reguli egale, concurență reală și transparență: cine primește ajutoare, cât impozit nu mai plătește, câte locuri de muncă creează și cât din profit rămâne în Moldova. Iar pentru micile afaceri — credite accesibile, proceduri simple și un stat care nu le tratează ca pe niște suspecți permanenți.
PAS vorbește mult despre investiții. Doar vorbește, pentru că în realitate investitori serioși nu a adus în Republica Moldova niciun guvern pas. Ar trebui să vorbească mai des despre oamenii care investesc deja, în fiecare zi, banii și viața lor în Republica Moldova.
Pentru că economia unui stat stă în mâinile celor care au curajul să deschidă mâine dimineață din nou ușa firmei.