„Coaliția de voință”, care reunește peste 35 de țări ce sprijină Ucraina, traversează o criză de leadership politic. Președintele Franței, Emmanuel Macron, și cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, sunt slăbiți de problemele interne, iar noul premier britanic, Andy Burnham, nu a reușit încă să-și consolideze poziția pe scena internațională. În acest context, diplomații europeni se tem că eventualele înțelegeri dintre Donald Trump și Vladimir Putin ar putea reduce influența coaliției asupra procesului de încheiere a războiului din Ucraina.
Despre aceasta scrie Politico într-un articol intitulat „În interiorul coaliției șovăitoare a Ucrainei” (Inside Ukraine’s Coalition of the Wobbling), publicat pe 19 noiembrie.
În timp ce Vladimir Putin pozează în fața camerelor alături de președintele SUA, Donald Trump, și liderul chinez Xi Jinping, Volodimir Zelenski urmează să se întâlnească cu „un grup pestriț de reprezentanți ai unor țări mici și mijlocii”, reuniți, după cum scrie Politico, la inițiativa a „doi lideri europeni slabi și a unui nou-venit fără mandat”.
Este vorba despre Emmanuel Macron, Friedrich Merz și noul prim-ministru britanic, Andy Burnham, care conduc „Coaliția de voință”. Acesta din urmă a ajuns în fruntea guvernului britanic fără să câștige alegerile generale.
Potrivit publicației, slăbiciunea politică a liderilor europeni pune sub semnul întrebării capacitatea coaliției de a apăra eficient interesele Ucrainei în contextul negocierilor dintre Donald Trump și Vladimir Putin.
În aceste condiții, „Coaliția de voință” se reunește pe 19 noiembrie, la Berlin, pentru a discuta despre continuarea sprijinului acordat Ucrainei, garanțiile de securitate și perspectivele unei soluții pașnice la război.
Garanții de securitate, trupe și finanțare pentru Ucraina
La reuniunea de la Berlin, membrii coaliției intenționează să discute mai multe direcții de sprijin pentru Kiev.
Una dintre principalele priorități este elaborarea unor garanții de securitate obligatorii din punct de vedere juridic, inclusiv posibilitatea desfășurării unor forțe multinaționale care să asigure respectarea unui eventual armistițiu.
Pe agendă se mai află finanțarea suplimentară a Ucrainei pentru anul viitor, livrarea de sisteme de apărare antiaeriană pentru combaterea dronelor cu reacție, dezvoltarea capacităților de lovire la mare distanță și coordonarea pozițiilor privind negocierile de pace mediate de administrația Trump.
În paralel, în Polonia se desfășoară primele exerciții militare ale „Coaliției de voință”. Mii de militari se antrenează pentru eventualitatea în care ar trebui să asigure respectarea unui viitor acord de pace.
În ajunul reuniunii, Comisia Europeană a propus acordarea unui împrumut suplimentar de 45 de miliarde de euro Ucrainei pentru anul 2027. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că mizează și pe contribuția financiară a statelor din afara Uniunii Europene, inclusiv a partenerilor din cadrul coaliției.
Kievul recunoaște problemele coaliției, dar continuă să mizeze pe sprijinul acesteia
În ciuda dificultăților cu care se confruntă partenerii europeni, Kievul continuă să conteze pe ajutorul lor, în special în ceea ce privește livrarea avioanelor de luptă F-16, a sistemelor de apărare antiaeriană și acordarea sprijinului financiar.
Un înalt oficial ucrainean a declarat pentru Politico că membrii coaliției fac tot ce le stă în putere pentru a ajuta Ucraina, în limita resurselor disponibile.
„Burnham este un om extraordinar și face multe lucruri corecte. Suntem foarte bucuroși să colaborăm cu el. Merz și Macron fac, de asemenea, tot ce pot. În ceea ce privește volumul sprijinului acordat, Germania este lider. Franța este un aliat puternic”, a declarat interlocutorul publicației.
Totodată, la Kiev există convingerea că, în ciuda tuturor neajunsurilor sale, „Coaliția de voință” este preferabilă absenței unei asemenea alianțe și că aceasta ar putea reprezenta nivelul maxim de sprijin colectiv pe care Ucraina poate conta în prezent.
Potrivit oficialului ucrainean, adevăratul test pentru coaliție nu va veni în timpul actualelor negocieri, ci după încheierea războiului, când statele membre vor trebui să decidă dacă sunt într-adevăr pregătite să trimită militari pentru menținerea păcii.
