NATO își revizuiește strategia de apărare în eventualitatea unui atac al Rusiei. Noua abordare prevede nu doar respingerea unei ofensive la granițele Alianței, ci și lansarea unor lovituri de precizie asupra bazelor militare, depozitelor, întreprinderilor industriale și altor obiective de infrastructură aflate în adâncimea teritoriului rus. Scopul este de a reduce capacitatea Moscovei de a continua operațiunile militare împotriva statelor NATO.
Despre aceasta relatează The Wall Street Journal, citând comandanți militari de rang înalt ai Alianței.
Potrivit publicației, experiența războiului din Ucraina și a conflictelor din Orientul Mijlociu a determinat conducerea militară a NATO să regândească abordările tradiționale de apărare. Dacă anterior accentul era pus pe descurajarea adversarului și oprirea trupelor acestuia la granițe, acum comandanții consideră că aceste măsuri ar putea să nu mai fie suficiente.
În iunie, reprezentanții statelor NATO s-au reunit pentru prima dată la un simpozion special dedicat loviturilor asupra țintelor aflate în adâncimea teritoriului adversarului. Evenimentul a fost organizat de comandantul suprem al Forțelor Aliate din Europa, generalul american Alexus Grynkewich. Participanții au desfășurat și exerciții militare în care a fost simulat un posibil conflict cu Rusia.
Noua concepție se bazează pe o „strategie de negare” (denial), menită să împiedice adversarul să-și atingă obiectivele militare. Aceasta presupune distrugerea nu doar a unităților care participă la ofensivă, ci și a infrastructurii care le susține înaintarea: baze militare, centre logistice, depozite de muniții, întreprinderi din industria de apărare și sisteme de comandă.
Grynkewich a prezentat anterior această abordare în cadrul propriei „teorii a victoriei”. Strategia cuprinde trei etape succesive: oprirea atacului inițial, împiedicarea adversarului să-și dezvolte ofensiva și, ulterior, distrugerea sistemului care îi permite să continue operațiunile militare.
„Vom distruge sistemul de război folosit împotriva noastră, lovind atât forțele care atacă, cât și tot ceea ce le susține, le aprovizionează sau le controlează”, a declarat generalul.
Noua strategie nu presupune însă recurgerea la arme nucleare. Accentul este pus pe rachete convenționale de înaltă precizie și drone cu rază lungă de acțiune.
Generalul-maior polonez Ireneusz Nowak a declarat pentru WSJ că experiența Ucrainei a demonstrat necesitatea nu doar de a respinge atacurile, ci și de a lovi sursele amenințărilor militare.
„În cazul unui conflict armat cu Rusia, cu siguranță am dori să lovim complexul său militar-industrial. Trebuie să privim loviturile de precizie în adâncimea teritoriului adversarului ca pe un instrument de descurajare”, a subliniat acesta.
Potrivit lui Nowak, NATO trebuie să transmită Moscovei un mesaj clar: un atac asupra Alianței ar avea consecințe grave.
„Nu faceți vreo prostie, pentru că vă putem pedepsi. Dar, pentru a fi credibili, trebuie să dispunem de aceste capacități”, a declarat militarul.
Pentru implementarea noii strategii, Statele Unite își modernizează și își completează stocurile de armament cu rază lungă de acțiune, inclusiv rachete de croazieră Tomahawk și rachete balistice ATACMS.
La rândul lor, aliații europeni încearcă să-și suplimenteze stocurile limitate de rachete Storm Shadow, SCALP și Taurus, dezvoltând în paralel mijloace de lovire cu rază lungă de acțiune, dar cu costuri mai reduse.
Potrivit cercetătorului principal al Institutului Norvegian pentru Studii de Apărare, Fabian Hoffmann, în Europa au fost deja anunțate cel puțin 48 de proiecte pentru dezvoltarea unor rachete de croazieră relativ ieftine, la care participă aproximativ 20 de producători.
Experții atrag însă atenția că punerea în aplicare a noii strategii va necesita nu doar suficiente arme cu rază lungă de acțiune, ci și disponibilitatea politică a statelor europene de a autoriza lovituri asupra unor obiective de pe teritoriul Rusiei, în eventualitatea unui conflict armat.
După cum notează WSJ, noua concepție se bazează în mare măsură pe experiența Ucrainei. Kievul utilizează deja drone și rachete cu rază lungă de acțiune pentru a ataca rafinării rusești, depozite de combustibil și întreprinderi implicate în producția militară.