Telegram, una dintre platformele unde guvernarea PAS este criticată deschis și unde sunt publicate inclusiv informații despre abuzurile autorităților, continuă să fie o problemă pentru instituțiile de la Chișinău. Liliana Vițu, șefa StratCom, recunoaște că Telegram nu este deloc deschis spre colaborare, iar autoritățile au posibilități limitate de a interveni asupra conținutului publicat.

Declarațiile au fost făcute astăzi în cadrul unui interviu la IPN și vin în contextul în care, în ultimii ani, în Republica Moldova au fost suspendate licențele mai multor televiziuni și a fost blocat accesul la zeci de site-uri, măsuri justificate oficial prin combaterea „dezinformării” și protejarea securității naționale.

„E deloc deschisă spre colaborare”, a declarat Liliana Vițu despre Telegram.

Telegram este folosit în Republica Moldova atât de instituții publice și politicieni, cât și de jurnaliști, publicații independente și canale care critică activitatea guvernării PAS. Pe platformă sunt publicate frecvent informații despre deciziile autorităților, abuzuri, investigații și declarații ale opoziției.

În același timp, Vițu susține că Telegram prezintă riscuri pentru societate, inclusiv din cauza anonimatului și a posibilității de a distribui informații false sau discursuri de ură.

„Telegramul mai este periculos pentru societatea noastră pentru că prin intermediul acestei aplicații sau acestei platforme sunt facilitate activități criminale, în primul rând tot ce este legat de consumul de droguri sau de răspândirea acestor droguri”, a afirmat Vițu.

„Nu prea ai ce face”

Liliana Vițu a recunoscut că autoritățile nu dispun de instrumente eficiente pentru a determina platformele online să elimine anumite materiale.

„Nu prea ai ce face cu aceste platforme. Dacă o să raportezi conținutul, o să-ți spună că nu încalcă regulile lor, ale comunității lor”, a explicat aceasta.

Vițu a subliniat că, spre deosebire de televiziuni și posturile de radio, platformele online nu sunt supuse acelorași reguli privind conținutul.

Vițu consideră că actualele mecanisme sunt insuficiente, inclusiv la nivelul Uniunii Europene, deoarece platformele își pot stabili propriile criterii de evaluare a riscurilor.

Televiziuni cu licențele suspendate și zeci de site-uri blocate

Declarațiile vin după mai mulți ani în care guvernarea PAS a adoptat măsuri de restricționare a activității unor instituții media.

În decembrie 2022, Comisia pentru Situații Excepționale a suspendat licențele a șase posturi de televiziune. În octombrie 2023, aceeași măsură a fost aplicată altor șase televiziuni, printre care Orizont TV, ITV, Prime, Publika TV, Canal 2 și Canal 3.

Tot în octombrie 2023, Serviciul de Informații și Securitate a dispus blocarea accesului la 31 de site-uri, inclusiv portaluri de știri și pagini ale unor televiziuni.

Ulterior, restricțiile au continuat. Potrivit rapoartelor observatorilor internaționali, în 2024 au fost retrase licențele altor opt instituții audiovizuale.

Autoritățile au justificat aceste decizii prin combaterea propagandei ruse, a dezinformării și a influențelor externe asupra proceselor democratice.

Totuși, măsurile au provocat discuții privind libertatea presei, transparența deciziilor și dreptul publicului de a avea acces la surse diferite de informare.