Deputatul PAS Vasile Grădinaru și-a exprimat nemulțumirea față de faptul că discuțiile publice se concentrează în special pe majorarea salariilor parlamentarilor. Potrivit acestuia, cheltuielile pentru creșterea salariilor deputaților reprezintă doar 1% din suma totală alocată reformei salarizării în sectorul bugetar.

Grădinaru a făcut aceste declarații pe 18 noiembrie, în cadrul emisiunii „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova, unde a fost discutată reforma salarizării în sectorul public.

„Noi vorbim atâta despre un procent din legea salarizării, pentru că banii alocați pentru creșterea salariilor deputaților constituie exact un procent. Și noi absolut nu vorbim despre celelalte 99 de procente. Pe noi nu ne interesează cu cât au crescut salariile celorlalți, cât efort s-a depus pentru asta, câte miliarde s-au dus pentru asta. Pe noi ne interesează exclusiv un procent. De ce?”, s-a arătat indignat deputatul.

Grădinaru nu a fost de acord cu afirmația că parlamentarii ar trebui să fie ultimii care beneficiază de majorări salariale. În opinia sa, toți angajații merită să fie remunerați corespunzător, însă salariile trebuie să reflecte nivelul de responsabilitate al fiecărei funcții.

„În toată lumea există o piramidă salarială, în vârful căreia se află președintele țării. Și apoi, treptat, în jos, în funcție de complexitatea funcției și responsabilitățile pe care ți le asumi. Pentru că nu e normal ca președintele țării să aibă un salariu echivalent cu cel al unui șofer de troleibuz. Și munca lui este importantă, și munca președintelui este importantă, dar nu pot fi comparate”, a declarat Grădinaru.

Când moderatoarea a remarcat că nemulțumirea publică este alimentată de cifrele privind majorările salariale, deputatul PAS a răspuns cu o expresie populară:

„Să moară vaca vecinului — se cheamă asta”.

Ulterior, Grădinaru a îndemnat la compararea majorărilor salariale în procente, nu în sume absolute, pentru diferitele categorii de bugetari.

Potrivit datelor prezentate de acesta, 35,8% din cheltuielile suplimentare sunt destinate învățământului, 18,4% — personalului tehnic și muncitorilor, 18,1% — administrației publice, iar 13,2% — sectorului ordinii publice.

Deputatul a oferit și câteva exemple de majorări salariale preconizate:

  • Profesor universitar — 20,7%.
  • Polițist de sector — 20%.
  • Ofițer de investigații — 31%.
  • Asistent de educator — 34%.
  • Șofer — 27%.
  • Cadru didactic — 21%.

„La toată lumea o să crească salariile, la toată lumea. Nu este adevărat că la cineva o să scadă”, a susținut deputatul.

Grădinaru a mai declarat că reforma ar trebui să pună capăt practicii de acordare a unor sporuri și prime excesive, care în anumite instituții ajungeau până la 120% din salariul de funcție.

Potrivit acestuia, asemenea adaosuri vor fi plafonate la 15%, iar o parte dintre plățile acordate anterior separat vor fi incluse direct în salariul de bază.

„De aceea, și în cazul deputaților, aceste plăți care nu erau considerate salariu au fost incluse în salariu”, a explicat reprezentantul PAS.

Totuși, procentul de 1% invocat de Grădinaru reprezintă ponderea cheltuielilor pentru deputați în bugetul total al reformei, nu procentul cu care vor crește salariile acestora.

Anterior, MLive a relatat că, potrivit calculelor prezentate de Ministerul Finanțelor, salariul de bază al unui deputat va crește de la 20.800 la aproximativ 45.900 de lei pe lună, adică de peste 2,2 ori.

Salariul de bază al președintei Maia Sandu ar urma să crească de la aproximativ 22.300 la 55.650 de lei, adică de aproape 2,5 ori.

Pe 16 noiembrie, Parlamentul a aprobat reforma salarizării în prima lectură. Proiectul a fost susținut de 53 de deputați. În timpul dezbaterilor, vicepreședinta Parlamentului, Doina Gherman, a apărat majorarea salariilor parlamentarilor, afirmând că statul trebuie să asigure o remunerare decentă pentru persoanele care ocupă funcții publice de rang înalt.

Proiectul urmează să fie examinat și în lectura a doua. Principalele modificări sunt planificate să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027.