Who is Mr. Tofan?
Așadar, intriga cu prim-ministrul s-a rezolvat. De fapt, după ce Vasile Tofan, pe neprins de veste, acum o săptămână a venit cu programul său de economist începător, totul era deja clar. Iată, avem (deja putem spune că, practic, avem) un nou prim-ministru – Vasile Tofan. Who is Mister Tofan? Să analizăm.
Ascensiunea lui Vasile Tofan și legătura cu Horizon Capital
A apărut el în Moldova ca reprezentant al fondului de investiții americano-ucrainean Horizon Capital, care gestiona, printre altele, bani publici ai fondului american Western NIS Enterprise Fund, precum și alte capitaluri de origine necunoscută. Potrivit unor surse bine informate, investițiile au fost extrem de nereușite, întreprinderile fiind, de regulă, împovărate cu datorii uriașe. Cum banii erau ai altora, au stat în aceste întreprinderi timp de 10 sau mai mulți ani, iar la ieșire au arătat profit exclusiv datorită inflației. Unii specialiști consideră că au intrat în aceste pachete pe bază de otkaturi, deoarece întreprinderile în care au investit aveau până și cuiele gajate la bănci.
Episodul MoldovaAgroindbank și era Plahotniuc
Și iată că, în 2018, i-a surâs norocul. Atunci, stăpânul țării și oligarhul Vlad Plahotniuc avea nevoie de o acoperire sub forma băieților cu un fleur a la Harvard, care să poată prelua acțiunile furate ale MoldovaAgroindbank, să le dețină temporar, iar apoi să i le transmită lui. În acest scop au fost găsiți băieții de la Horizon Capital, în persoana lui Vasile Tofan. Pentru o mai mare credibilitate, în consorțiul pretinsilor investitori a fost inclus și BERD, care este cunoscut și el ca amator de achiziționare a bunurilor furate (cum sunt VictoriaBank și portul Giurgiulești – asta doar cazuri din Moldova).
În final, acțiunile Moldova Agroindbank, în valoare de 150 de milioane de euro, au fost vândute de Plahotniuc sieși, prin intermediul consorțiului, cu 23 de milioane de euro, iar în decurs de 2 luni, imediat după obținerea acțiunilor, și-a plătit sieși 8 milioane de euro dividende din profitul care aparținea acționarilor deposedați. Astfel, de fapt, pachetul de control al Agroindbank a costat consorțiul lui Plahotniuc, condus de Tofan, 15 milioane de euro. Acești bani au intrat imediat în buget, iar Plahotniuc, prin schemele sale, i-a recuperat imediat înapoi. Foștii acționari au rămas cu gaura din covrig, iar Plahotniuc, sub acoperirea lui Tofan, a obținut pachetul de control al Agroindbank.
Trădarea lui Plahotniuc și ascensiunea alături de Maia Sandu
Dar muzica nu a cântat mult timp pe strada lui Vlad Gheorghievici. La doar 10 luni după ce a pierdut puterea, domnul Tofan și-a făcut o față de piatră și l-a tradat pe domnul Plahotniuc. Una dintre cele mai clare dovezi ale înțelegerii este prețul la care acțiunile au fost transferate consorțiului – de facto 15 milioane de euro pentru ce valorează 150 de milioane. Despre Plahotniuc se pot spune multe, dar nimeni nu-l poate numi fraier sau terpilă care să doneze unui oarecare Vasile Tofan 135 de milioane de euro. Aș crede mai degrabă că Vladimir Putin este agent al SIB-ului moldovenesc, decât că Vlad Plahotniuc ar dărui cuiva 135 de milioane de euro.
De îndată ce puterea s-a schimbat, Vasile Tofan și-a găsit imediat un nou protector în persoana Maiei Sandu și a devenit o persoană foarte necesară în cercul său, controlând cea mai mare bancă din țară și rezolvând multe probleme financiare delicate. A îndeplinit cele mai picante însărcinări. De exemplu, când a avut loc preluarea abuzivă a postului TV8 și eu am fost exclusă din consiliul de fondatori, pentru consolidarea controlului, Maia Sandu a propus în consiliul de administrație al TV8 tocmai pe Vasile Tofan, ca persoană cea mai de încredere, care să preia sarcina de supravegherea și finanțarea canalului.
Vasile Tofan nu a pierdut timpul și și-a creat propria sa rețea de relații printre personalități de seamă ale PAS și figuri influente precum Dorin Recean. De exemplu, a numit-o pe soția lui Dorin Recean prim-vicepreședinte al Agroindbank și a copleșit-o cu bani sub formă de bonusuri, prime și salarii. De asemenea, a construit relații cu blocul economic al guvernului, după cum am văzut din scurgerile din Telegram de pe vremea lui Spînu. De asemenea, a făcut lobby pentru legi în favoarea anumitor grupuri de influență.
Viziunea economică și perspectivele ca prim-ministru
Adică a jucat rolul lui Plahotniuc pe vremea lui Vladimir Voronin. Vă amintiți că în 2007-2008 mulți îl propuneau pe Plahotniuc în funcția de prim-ministru? Dar Voronin atunci nu s-a hotărât să-l scoată la lumină pe casierul său negru. Însă Maia Sandu a considerat că nu este nimic rău în asta. Ce credeți? O persoană integrată într-un sistem construit încă pe vremea lui Plahotniuc și care a beneficiat de avantajele acestui sistem, și care, apropo, face afaceri în Ucraina cu toate rigorile lor, unde fără șpagă nici mama nu-i dă tatălui – o astfel de persoană ar avea probleme cu schemele de corupție construite sub conducerea Maiei Sandu? Cu o suspiciune foarte întemeiată că fluxurile financiare din aceste scheme ar putea trece și prin el. Ar intra el în conflict din această cauză cu Maia Sandu? Nu, desigur.
Chiar și aruncând o privire sumară asupra celor 12 puncte ale reformelor economice, înțelegi că ai de-a face cu un semi-cunoscător, care a citit cărți pe deasupra, dar nu are nicio idee în ce țară vine să fie prim-ministru. Când această persoană face referire la reformatori precum Bendukidze, eu, ca persoană care l-a cunoscut îndeaproape pe Bendukidze și care era prietenă cu familia sa, sunt nevoită să zâmbesc: pentru că această persoană nici măcar nu se apropie ca nivel și ca format de un adevărat reformator.
Ceea ce Vasile Tofan numește reformă fiscală dureroasă nu are nicio legătură cu reforma – este o simplă și stupidă jefuire a populației prin creșterea impozitelor. Și atât. Ceea ce el numește reformă a sistemului de pensii începe și se termină cu majorarea vârstei de pensionare. Pentru acest tânăr, reforma dureroasă înseamnă să iei de la unii și să nu dai altora și să lași în buget, atât.
Recent, a apărut în public cu viziunile sale despre reforma administrativă, făcând multe referiri la experiența Lituaniei. Dar de ce tocmai Lituania? Pentru că acolo are prieteni din fondul de investiții Invalda, care, probabil, seara, pe la un trabuc, i-au povestit despre administrația locală lituaniană. Și el, simțindu-se expert, a decis să povestească asta întregii Moldove. După prognoza mea, acest tip nu va rezista nici măcar un an în fotoliul de prim-ministru, iar mâncărimea sa reformatoare se va stinge foarte repede, ciocnindu-se de propria sa limitare și naivitate.
Și apropo, domnule Tofan, ce faceți cu acel milion de euro pe care l-ați pierdut deja, păriind că Moldova va fi în UE în 2028? Ați dorit atât de mult ca partidul PAS să câștige, încât ați recunoscut propria prostie în fața tuturor. Haideți să vă facem o reducere la acel milion de euro, aplicând o rată a dobânzii, și să-l donați acum pentru o cauză bună, arătând măcar cumva că trăiți în realitate, nu în lumea Dumneavoastră imaginară, în care Maia Sandu este o persoană cinstită, iar Moldova va adera la UE în 2028.
TOAMNA PAS-ULUI: Scandaluri de corupție și declinul politic
Prieteni, deși situația se schimbă de la o zi la alta și deja aproape zilnic aflăm despre noi scandaluri de corupție în jurul membrilor PAS, se poate trage deja o concluzie clară. Scandalul care, la prima vedere, a pornit de la CV-ul falsificat al directorului Moldatsa poate submina chiar temeliile acestei puteri. Știți de ce? Deoarece s-a produs un lucru devastator pentru ei: scandalul a ieșit dincolo de granițele Republicii Moldova.
Impactul internațional al scandalurilor de corupție
Presa europeană, inclusiv cele mai prestigioase publicații, a descris în detaliu povestea corupției din familia femeii cândva considerate impecabile și fragile, care lupta curajos împotriva corupției și a lui Putin. Imaginea unei fragile democrații, care trebuia ajutată și la propriu salvată din ghearele lui Putin, a fost umbrită de o realitate banală. Și dacă șefii europeni, care o protejează pe Sandu, respingeau cu ușurință ceea ce scria presa din Republica Moldova, puțina presă adevărată, care nu tăcea strategic și prezenta zi de zi tot mai multe dovezi ale abuzurilor comise de PAS și Maia Sandu, acum nu le va fi atât de simplu să ignore propria lor presă. Atunci când presa ta începe să se întrebe unde se duc banii noștri și despre ce succese este vorba, atunci va trebui să dai niște explicații. Nu mai este atât de simplu să ignori Süddeutsche Zeitung sau Politico.
Riscul fondurilor europene și presiunea Bruxelles-ului
Situația capătă o notă și mai picantă prin faptul că verișoara Maiei Sandu și-a băgat mâna și în banii contribuabililor europeni, primind inclusiv 80 de mii de lei pe lună printr-un oarecare proiect european, pe lângă cei 120 de mii de lei pe lună de la compania de stat Moldatsa. Cu toții înțelegem că acești 80 de mii de lei sunt o nimică toată în comparație cu sumele de bani europeni care, prin diferite proiecte, au ajuns în buzunarele unor reprezentanți de frunte ai PAS și ale rudelor lor.
Iar dacă se va trage de acest fir, iar acest fir sunt cei 80 de mii de lei primiți de Anastasia Taburceanu din bani europeni, atunci va exploda o bombă politică nucleară. Pentru că nimeni nu a lămurit până astăzi unde au dispărut cele 270 de milioane de euro acordate înainte de alegerile în iunie 2025. Iar înainte de asta au mai fost încă sute de milioane. În buzunarele cui au fost împărțite? Și aceasta nu mai este un pericol pentru elita politică moldovenească, ci deja un pericol pentru conducerea Comisiei Europene.
Și credeți-mă, birocrația europeană reacționează foarte sensibil la orice risc pentru propriile sale funduri. Imediat începe să se distanțeze. Da, zâmbetele și cuvintele frumoase rămân, dar întâlnirile devin tot mai rare, entuziasmul tot mai mic, iar formalitățile tot mai multe. Și acesta este principalul pericol pentru PAS. Pentru că dacă șefii vor considera că PAS a devenit prea toxic, vor alege un nou distribuitor al integrării europene în Moldova.
Dar chiar dacă Uniunea Europeană nu va lua o decizie atât de radicală, însă se va răci vizibil față de actuala putere și își va reduce sprijinul, acest lucru va fi suficient pentru ca regimul să se schimbe. Pentru că tot pe ce se ține această putere este sprijinul necondiționat și nelimitat al Uniunii Europene pentru acest regim. Dacă va apărea o forță politică capabilă să oblige Bruxelles-ul să reacționeze la furtul fondurilor europene în Republica Moldova, acest lucru va fi suficient pentru căderea regimului, și încă într-un ritm accelerat, fără a aștepta alegerile ordinare.
Refuzul transparenței: Comisiile parlamentare de anchetă
Dar aceasta este doar o parte a problemei. Priviți cum oamenii „onești” se opun cu înverșunare verificării achizițiilor din perioada stărilor de urgență. Verificării modului în care au dispărut acele miliarde care ne-au fost oferite sub formă de credite și pe care ei le-au scos cu atâta măiestrie din buzunarele cetățenilor sub pretextul achitării tarifelor la prețul independenței.
Trebuie să remarcăm cum s-a impus opoziția în această săptămână. Pe lângă boicotul coordonat al consultărilor formale cu președintele, aceasta a cerut constituirea a două comisii parlamentare de anchetă pentru investigarea modului în care a fost cheltuit ajutorul european în Republica Moldova și a modului în care au fost efectuate achizițiile în perioada stării de urgență în energetică din anii 2022-2023. Ambele propuneri, ca în cele mai bune vremuri ale lui Plahotniuc, au fost respinse de către putere, adică deputații PAS.
Și aici vreau să le adresez o întrebare Maiei Sandu și lui Igor Grosu, cei care conduc acești deputați: de ce voi, care vă numiți „oameni onești” refuzați desfășurarea unei anchete parlamentare? Doar sunteți oameni onești, nu aveți de ce să vă temeți! De ce, pentru a combate zvonurile, documentele și dovezile pe care noi le-am prezentat publicului, precum și acuzațiile opoziției privind furturile, nu deschideți pur și simplu toate informațiile? Doar sunteți oameni onești și nu aveți nimic de ascuns. În plus, întrebările vizează bani publici, ai noștri și ai europenilor. Vorbeați mereu despre transparență. Unde este acum această transparență? Faptul că nu doriți crearea unor comisii parlamentare de anchetă spune că aveți ce ascunde, că ați furat, iar acum vă temeți că totul va ieși la iveală și veți fi prinși.
O putere cinstită s-ar fi bucurat de crearea unor asemenea comisii ca de o oportunitate de a-și demonstra onestitatea și integritatea. Imaginați-vă: ești un om cinstit, toți te acuză de corupție și furt. Tu spui: iată toate materialele, investigați, căutați, verificați, analizați. Iar în final opoziția nu găsește nimic și tu, călare pe un cal alb, poți să le arăți oamenilor că ești un om cinstit, iar opoziția este o adunătură de mincinoși și balaboli. Dar nu, voi ascundeți totul, vă este frică, inventați scuze ridicole. Poate că pur și simplu încă nu ați terminat curățarea tuturor materialelor privind achizițiile Energocom? Poate de aceea Curtea de Conturi încă în raportul din 2 martie 2025 a constatat că Energocom nu a asigurat integritatea tuturor dosarelor de achiziții ale gazelor naturale? Oare de ce?
În orice caz, refuzul partidului de guvernare de a constitui comisii parlamentare de anchetă pentru verificarea achizițiilor din perioada stării de urgență și a modului de cheltuire a fondurilor europene reprezintă o autodemascare, un fel de autodenunț. Oricărui om îi este clar că aveți pufușor pe botișor, într-o măsură sau alta, sunteți implicați în delapidări, de aceea vă opuneți controlului parlamentar exercitat de opoziție. Iar concluzia, oricare ar fi ea, deja este foarte tristă pentru voi. Da, astăzi toate acestea nu vor fi investigate de o comisie parlamentară, dar mai devreme sau mai târziu vor fi investigate de procurori. Întrebarea este doar una de timp și de cât de dură va fi abordarea pe care o va avea puterea aflată atunci la guvernare. Amin.