Maia Sandu recunoaște că vettingul durează prea mult și nu este perfect, dar spune că un proces mai bun nu există. Șefa statului vede și „rezultate concrete” în lupta cu marea corupție, deși marile scandaluri ale actualei guvernări nu au dus până acum la trimiterea în judecată a vreunui demnitar PAS. Declarațiile au fost făcute la Forumul „Reformarea Justiției și Combaterea Corupției”.
„Evaluarea externă durează deja de câțiva ani, mult mai mult decât ne-am fi dorit și încă nu suntem la final. Am avansat mai mult în evaluarea judecătorilor și suntem într-o întârziere mai mare cu evaluarea procurorilor”, a declarat Maia Sandu.
Președinta a recunoscut că mecanismul pe care guvernarea și-a construit aproape întreaga reformă a justiției are probleme.
„Am văzut cu toții că vettingul nu este perfect, dar un proces mai bun nu există. Mai greșim, învățăm, modificăm legile și procedurile și mergem înainte”, a spus șefa statului.
Sandu: În sfârșit se lucrează la dosarele de mare corupție. Puterea rămâne însă neatinsă
Maia Sandu susține că rezultatele vettingului și ale reformei ar fi demonstrate prin creșterea numărului de dosare de corupție mare „la care, în sfârșit, se lucrează”.
„Vedem multe ședințe, vedem planuri concrete, iar pentru unele dintre aceste cazuri vedem și decizii ale instanțelor”, a declarat președinta.
Aceasta nu a numit însă dosarele la care s-a referit și nici reprezentanții actualei guvernări care ar fi ajuns în fața judecătorilor pentru presupuse fapte de corupție.
În schimb, spațiul public a fost zguduit de mai multe scandaluri legate de gestionarea banilor statului, fără ca publicul să vadă până acum vreun demnitar PAS trimis în judecată în aceste cazuri.
Leova-Bumbăta: Suspiciuni, milioane și nicio răspundere politică
Un asemenea exemplu este construcția drumului Leova-Bumbăta, supranumit „muzeul corupției în aer liber”.
Procuratura Anticorupție a pornit cauza penală în decembrie 2023, pentru presupus abuz de putere. Ancheta verifică legalitatea contractării lucrărilor, modul în care a fost stabilit prețul și eventualul prejudiciu adus statului.
În august 2026, la aproape trei ani de la pornirea dosarului, ancheta rămânea învăluită în mister. Expertiza tehnică nu era finalizată, iar procurorii care au instrumentat inițial cauza nu mai activau în sistem, scria Mlive.
În pofida suspiciunilor și a banilor publici cheltuiți, autoritățile nu au anunțat public punerea sub învinuire a vreunui fost ministru sau reprezentant politic al guvernării.
Achizițiile de gaze și păcură: anchetă fără răspunsuri clare
Un alt dosar vizează achizițiile de gaze naturale și păcură. Procuratura Anticorupție a confirmat investigarea procesului de procurare, însă informațiile despre furnizori, prețuri și contracte au fost mult timp protejate prin invocarea secretului comercial.
În decembrie 2025, ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a evitat să ofere explicații clare despre stadiul cauzei penale privind achizițiile considerate dubioase, relata Mlive.
Anterior, Procuratura Generală a negat că fostul ministru Andrei Spînu și fostul șef al Moldovagaz, Vadim Ceban, ar fi vizați într-o cauză penală privind achizițiile de gaze. Cu alte cuvinte, procesul este investigat, dar responsabilii politici nu figurează public printre persoanele acuzate.
Opoziția a cerut în repetate rânduri anchetarea achizițiilor și desecretizarea contractelor.
Scandaluri la vârful puterii, dar fără răspundere penală
Lista controverselor nu se oprește la Leova-Bumbăta și la achizițiile din energie. În 2026, mai multe scandaluri au vizat direct persoane apropiate conducerii țării sau reprezentanți ai PAS.
La MoldATSA, Anastasia Taburceanu, verișoara Maiei Sandu, a încasat peste un milion de lei în mai puțin de un an în funcția de purtătoare de cuvânt. În 2026, venitul său lunar ar fi depășit 120.000 de lei, de câteva ori mai mult decât salariul președintei.
Taburceanu a demisionat și a anunțat că va restitui primele și sporurile încasate. Scandalul a provocat și plecarea directorului Agenției Proprietății Publice, Roman Cojuhari, instituție responsabilă de supravegherea întreprinderii. Maia Sandu însă a afirmat că despre acest caz a aflat din presă.
Tot în cazul MoldATSA a apărut și numele deputatului PAS Radu Marian. Acesta a recunoscut că l-a recomandat pentru funcția de director pe Dumitru Vangheli, cel care ar fi câștigat concursul în baza unui CV cu informații false despre studiile și experiența sa profesională.
Marian a fost denunțat la Procuratură pentru presupus trafic de influență. Deputatul a respins acuzația și a susținut că doar a oferit „o recomandare de CV”, fără să exercite presiuni pentru numirea lui Vangheli.
Acesta și-a dat demisia de la conducerea Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, dar și-a păstrat mandatul.
Trubca și afacerea de milioane ridicată în timpul mandatului
Un alt scandal l-a vizat pe fostul deputat PAS Alexandr Trubca. În timpul mandatului de parlamentar, acesta a fondat o companie și s-a implicat într-un proiect imobiliar de milioane de euro la Trușeni.
Trubca a confirmat că firmele implicate au cumpărat trei terenuri pentru construcții, într-o tranzacție de aproximativ 800.000 de euro. Deputatul a explicat că a fost ajutat financiar de un „prieten bogat”, scria Mlive.
Ulterior, numele său a apărut într-o sesizare penală în care este acuzat că ar fi cerut și primit 200.000 de euro de la omul de afaceri Valentin Eșanu pentru promovarea unor modificări legislative favorabile companiei acestuia. Informațiile au fost prezentate de Mlive.
Atât Trubca, cât și Eșanu au respins acuzațiile.
Expert german: Independența vettingului este pusă sub semnul întrebării
Declarația Maiei Sandu că vettingul nu este perfect, dar trebuie continuat, capătă o altă greutate în raport cu avertismentele formulate de Tilman Hoppe, jurist german, fost judecător și expert în integritate.
Hoppe susține că asistența tehnică internațională și programele anticorupție s-au transformat într-un sistem slab controlat, interesat inclusiv de propria extindere. Cu cât evaluările durează mai mult, cu atât experții și organizațiile implicate acumulează mai multe zile de muncă plătite.
Fostul judecător german avertizează și că experții internaționali nu sunt pe deplin independenți. Aceștia lucrează în baza unor contracte temporare, sunt remunerați pentru participarea în comisii, iar ulterior trebuie să-și găsească alte proiecte.
O altă vulnerabilitate ar fi controlul exercitat de secretariatele comisiilor asupra informațiilor. Potrivit lui Hoppe, persoanele care selectează materialele transmise membrilor comisiilor pot influența serios rezultatul evaluărilor. Experții străini sunt și mai dependenți de acest filtru, întrucât nu cunosc limba și contextul local.