Deputata MAN Olga Ursu a întrebat, în timpul dezbaterilor din Parlament asupra proiectului de lege privind independența Băncii Naționale a Moldovei, ce va avea prioritate în cazul unei eventuale contradicții între interesele naționale ale țării și politicile Uniunii Europene.
„Ce va avea prioritate — politicile europene sau interesul național? Este prevăzut acest lucru în lege sau nu? Eu văd aici niște contradicții și nu avem garanții în acest sens”, a declarat Ursu.
Secretara de stat a Ministerului Finanțelor, Elena Grumeza, a calificat întrebarea drept „foarte pertinentă”, dar a precizat că aceasta depășește cadrul proiectului de lege examinat. Potrivit ei, independența BNM vizează în primul rând deciziile de politică monetară. În același timp, Banca Națională rămâne supusă controlului Parlamentului și al Curții de Conturi și va continua să conlucreze cu Guvernul. Actele normative ale BNM, a mai precizat Grumeza, vor continua să fie consultate cu Executivul.
Ursu a afirmat însă că din răspuns nu a înțeles dacă legea conține o prevedere separată care să garanteze prioritatea intereselor naționale.
„Din câte am înțeles, nu există un articol separat care să ne garanteze că interesele Republicii Moldova vor fi mai presus de alte interese legate de Uniunea Europeană. Nu știm dacă BNM va alege interesele naționale în raport cu cele ale UE”, a spus deputata.
Va putea BNM să refuze furnizarea unor informații Parlamentului după aderarea Moldovei la UE?
O altă întrebare adresată de Ursu a vizat accesul Parlamentului la informațiile BNM după aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Potrivit deputatei, proiectul introduce norme de confidențialitate legate de viitorul statut al Băncii Naționale în cadrul Sistemului European al Băncilor Centrale. Ea a întrebat dacă, în aceste condiții, BNM va putea refuza să ofere Parlamentului anumite date, invocând caracterul lor confidențial.
„Dacă Parlamentul va avea nevoie de o informație de la BNM, iar nouă ni se va răspunde că aceasta este confidențială, avem garanția că vom avea acces la toate informațiile Băncii Naționale? De ce Parlamentul nu va putea primi aceste informații? Ce anume va fi secretizat?”, a întrebat Ursu.
Grumeza a explicat că asemenea restricții se vor aplica doar după aderarea Republicii Moldova la UE și dobândirea de către BNM a statutului corespunzător în sistemul european, iar normele de confidențialitate derivă din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.
Secretara de stat a precizat totodată că, la această etapă, nu poate spune concret despre ce tip de informații va fi vorba, întrucât raporturile respective dintre BNM și structurile europene încă nu există.
„Pot să vă asigur că informația care este de interes național pentru Parlament și pentru cetățeni se va regăsi în continuare în rapoartele și informațiile pe care BNM le publică și le prezintă inclusiv Parlamentului”, a declarat Grumeza.