Uniunea Europeană se confruntă cu o „criză a prețurilor” la energie, pe fondul impactului războiului cu Iranul asupra piețelor mondiale de petrol și gaze. Comisarul european pentru energie, Dan Jørgensen, a îndemnat statele membre să ia în calcul măsuri pentru reducerea consumului de gaze și energie electrică și să intensifice pregătirile pentru iarnă. Apelul se regăsește într-o scrisoare adresată miniștrilor Energiei din UE, consultată de Reuters.
„Ne confruntăm cu o criză a prețurilor asociată unei crize a aprovizionării”, a declarat Jørgensen în scrisoare.
Europa rămâne puternic dependentă de importurile de resurse energetice: furnizorii externi asigură aproximativ 80% din necesarul de gaze al Uniunii Europene. Această dependență face piața europeană deosebit de vulnerabilă la creșterea prețurilor mondiale, provocată de consecințele războiului cu Iranul și de blocarea de facto a Strâmtorii Ormuz. În condiții normale, prin această rută tranzitează aproximativ 20% din livrările mondiale de petrol și gaze naturale lichefiate (GNL).
Deocamdată, Uniunea Europeană nu se confruntă cu un deficit fizic de aprovizionare, însă creșterea puternică a prețurilor îngreunează deja eforturile unor state de a-și umple depozitele de gaze înaintea sezonului rece. Potrivit Gas Infrastructure Europe, depozitele europene sunt umplute în proporție de aproximativ 70%, cu 12 puncte procentuale mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.
Jørgensen a precizat că UE este în prezent mai bine pregătită pentru eventuale șocuri energetice decât în iarna anului 2021, când Rusia își reducea livrările de gaze către Europa. Între timp, Uniunea Europeană și-a extins capacitățile de import al GNL, a crescut ponderea energiei din surse regenerabile și și-a redus consumul de gaze.
Cu toate acestea, comisarul european a cerut guvernelor să intensifice pregătirile pentru iarna care urmează și să ia în calcul măsuri suplimentare de economisire a energiei.
Mai exact, statelor membre li se recomandă să adopte sau să mențină măsuri care să permită continuarea înmagazinării gazelor ori reducerea consumului de gaze și energie electrică atât timp cât va fi necesar. Printre măsurile posibile, Jørgensen a menționat limitarea temperaturii în clădirile publice, renunțarea la încălzirea spațiilor exterioare și oprirea iluminatului stradal care nu este necesar.