Maia Sandu a declarat că Republica Moldova își propune să devină membru cu drepturi depline al Uniunii Europene, în pofida mecanismelor suplimentare de control și a eventualelor restricții discutate la nivelul UE pentru noile state membre. Printre măsurile analizate se numără un mecanism prin care noile state care ar încălca grav valorile europene ar putea, timp de până la 15 ani după aderare, să piardă o parte din finanțarea europeană și drepturile de vot în Consiliul UE.
Președinta a spus că înțelege necesitatea unor asemenea măsuri de salvgardare și a amintit că și în cazul României anumite mecanisme de monitorizare au continuat după aderare. Totodată, ea a subliniat: „Bineînțeles că noi optăm pentru calitatea de membru cu drepturi depline”.
În interviul acordat CaleaEuropeană.ro, Sandu a spus că autoritățile lucrează pentru a-și respecta angajamentul de a pregăti țara pentru semnarea tratatului de aderare în 2028. Potrivit ei, Republica Moldova este pregătită să deschidă negocierile pe toate grupurile de capitole și speră ca până la sfârșitul acestui an să fie adoptate deciziile formale ale UE necesare pentru trecerea la etapa următoare.
Din punct de vedere tehnic, a precizat președinta, Chișinăul este deja pregătit să închidă negocierile pe anumite capitole, însă acest lucru nu este posibil fără decizia formală a Uniunii Europene.
Transnistria
O parte importantă a interviului a fost consacrată problemei transnistrene. Întrebată dacă Republica Moldova poate adera la UE fără soluționarea conflictului și dacă reglementarea ar trebui să aibă loc înainte sau după aderare, Sandu a spus că obiectivul Chișinăului rămâne o soluție pașnică, graduală și durabilă.
Ea a explicat că acest subiect este discutat cu Uniunea Europeană și că reintegrarea economică a avansat pe anumite dimensiuni, în timp ce reintegrarea politică este mult mai complicată. Potrivit președintei, principalul obstacol rămâne prezența ilegală a trupelor ruse în regiune.
Sandu s-a declarat convinsă că, împreună cu instituțiile europene, va putea fi identificată o formulă care să nu tergiverseze procesul de integrare europeană a Republicii Moldova.
Întrebată direct dacă ar putea fi aplicat un model similar celui din Cipru, președinta a evitat să ofere un răspuns concret. Ea a spus că discuțiile cu Bruxelles-ul continuă și că situația s-ar putea schimba, inclusiv dacă apar oportunități în contextul unor eventuale negocieri de pace privind Ucraina. Subiectul, a precizat ea, rămâne deschis și în evoluție.
Neutralitatea
Sandu a fost întrebată și dacă neutralitatea constituțională mai poate reprezenta o protecție reală pentru Republica Moldova în condițiile războiului și ale încălcărilor spațiului aerian.
„Nu este și nu a fost niciodată un scut”, a răspuns președinta.
Ea a argumentat că Rusia încălca neutralitatea Republicii Moldova și înainte de actualul război prin menținerea ilegală a trupelor sale pe teritoriul țării, contrar voinței populației. În același timp, a subliniat că prevederea constituțională privind neutralitatea obligă statul să-și consolideze propriul sistem de apărare, dar nu împiedică parteneriatele cu NATO și cu statele membre ale Alianței. România, a adăugat Sandu, este un partener important al Republicii Moldova inclusiv în domeniul apărării.
Sandu, despre scumpiri: propaganda rusă profită de problemele reale
Vorbind despre costul vieții, Sandu a recunoscut că este mult mai dificil pentru autorități să explice populației creșterea prețurilor.
Ea a declarat că Republica Moldova se confruntă din nou cu o criză energetică, iar prețurile la gaze au crescut cu aproximativ 80% față de luna martie. Potrivit președintei, este dificil de explicat cetățenilor că această evoluție este legată de evenimentele internaționale și de scumpirile de pe piețele externe, și nu de deciziile Guvernului.
Sandu a mai afirmat că propaganda rusă exploatează atât problemele reale, cât și situații pe care le inventează, cu scopul de a genera neîncredere în stat și de a submina încrederea în capacitatea Republicii Moldova de a face față provocărilor.
Unirea cu România
Un alt subiect al interviului a fost eventuala unire cu România. Jurnaliștii i-au amintit Maiei Sandu că anterior declarase că ar vota „da” la un eventual referendum și au întrebat-o dacă acest scenariu ar putea deveni un „plan B” în cazul în care aderarea la UE nu s-ar produce până în perioada 2028–2030.
Sandu a răspuns că discuțiile despre unire nu sunt noi și că existau încă înainte de obținerea independenței Republicii Moldova. Ea a remarcat că subiectul este perceput diferit în capitalele europene: unii politicieni consideră că Republica Moldova ar fi mai sigură ca parte a României, în timp ce alții cred că un asemenea scenariu ar putea genera noi probleme.
Președinta a subliniat însă că o asemenea decizie le aparține cetățenilor. Potrivit ei, Constituția prevede că o astfel de hotărâre poate fi adoptată doar cu votul majorității cetățenilor înscriși pe listele electorale. Sandu a precizat că subiectul unirii a fost discutat în trecut și continuă să rămână pe agenda publică.
„Nu ne putem plânge”
La finalul interviului, Sandu a comparat dificultățile cu care se confruntă autoritățile de la Chișinău cu situația din Ucraina.
Președinta a spus că responsabilii din Republica Moldova nu ar trebui să se plângă excesiv de dificultățile actuale, deoarece situația din Ucraina este incomparabil mai grea. Ea a remarcat că cetățenii Republicii Moldova se află într-o poziție mult mai privilegiată pentru că trăiesc în pace și că această pace se datorează, în mare măsură, ucrainenilor.