Comisia Europeană propune modificarea regulilor înaintea următoarei extinderi a UE, care vizează direct Republica Moldova și Ucraina. Pentru noile state membre ar urma să fie introdus un mecanism special de protecție, aplicabil timp de până la 15 ani după aderare: în cazul unor încălcări grave ale valorilor europene, acestea ar putea pierde temporar dreptul de vot în Consiliul UE și o parte din finanțarea europeană, relatează Euronews.
Este vorba despre garanții care ar urma să fie incluse în viitoarele tratate de aderare. Acestea ar trebui să permită Bruxelles-ului să reacționeze mai rapid dacă, după intrarea în UE, un nou guvern începe să se abată de la principiile statului de drept, democrației sau de la alte angajamente asumate în timpul negocierilor.
În prezent, pentru astfel de situații există articolul 7 din Tratatul privind Uniunea Europeană, însă aplicarea acestuia presupune o procedură complexă. Comisia Europeană consideră că experiența Ungariei a demonstrat necesitatea unui mecanism mai rapid. Comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, a declarat că noile instrumente ar putea permite inclusiv limitarea dreptului de vot și reducerea finanțării. Măsurile ar urma să fie temporare, țintite și reversibile.
Comisia Europeană propune și extinderea semnificativă a perioadei în care pot fi aplicate mecanisme de protecție în domenii precum economia, piața internă, justiția și afacerile interne. Totodată, pentru noile state membre ar putea fi prevăzute perioade de tranziție privind libera circulație a lucrătorilor și serviciilor, agricultura, anumite produse sensibile și accesul la unele fonduri europene.
O altă schimbare vizează dreptul de veto. Pentru o perioadă limitată după aderare, un nou stat membru ar putea fi obligat să nu blocheze extinderea ulterioară a UE din cauza unor dispute bilaterale. În paralel, Bruxelles-ul propune utilizarea mai frecventă a votului cu majoritate calificată în locul unanimității — inclusiv la deschiderea clusterelor de negociere, dar și în anumite chestiuni ce țin de sancțiuni, combaterea fraudei fiscale și politica energetică. Scopul este de a reduce posibilitatea ca un singur stat membru să blocheze întregul proces.
Pentru țările candidate, Bruxelles-ul vrea totodată să extindă posibilitățile de integrare încă înainte de aderarea deplină. Republica Moldova, Ucraina și ceilalți candidați ar putea participa mai devreme la unele politici ale UE — de exemplu în domeniul energiei, transporturilor, sectorului digital și apărării. Accesul va depinde de implementarea reformelor și ar putea fi retras în cazul unui regres.
Pentru Ucraina este propusă o abordare separată, din cauza dimensiunii sectorului său agricol. Comisia Europeană consideră că, în momentul aderării, ar putea fi necesare restricții privind sprijinul financiar și accesul pe piața UE pentru anumite produse agricole sensibile.
În cadrul pachetului de extindere pentru 2026, Comisia Europeană intenționează, de asemenea, să elaboreze foi de parcurs orientative pentru Republica Moldova, Ucraina, Muntenegru și Albania, cu condiția ca aceste state să mențină ritmul reformelor.
Propunerile nu reprezintă încă reguli aprobate definitiv: ele urmează să fie negociate și convenite de statele membre și instituțiile europene. Comisia Europeană subliniază că noile garanții nu ar trebui să transforme viitoarele state membre în „membri de rangul doi”, ci să protejeze Uniunea Europeană în cazul unor derapaje grave după aderare.