Valul de proteste violente care a zguduit Franța pe 17 octombrie a provocat reacții dure în presa internațională. De la publicațiile europene până la cele americane și africane, jurnaliștii vorbesc despre o criză politică profundă și despre nemulțumirea tot mai mare a francezilor față de președintele Emmanuel Macron. Cotidianul spaniol El País a mers până la a descrie manifestațiile drept „moartea macronismului”, scrie Le Monde, într-o analiză a reacțiilor presei străine.
Imaginile cu mașini incendiate, vitrine sparte, baricade și intervenții ale forțelor de ordine au făcut înconjurul lumii. Violențele din timpul manifestațiilor au ajuns să domine relatările internaționale, trecând în plan secund revendicările sociale ale protestatarilor.
Cotidianul belgian Le Soir a descris atmosfera de după proteste printr-o imagine a cenușii și nihilismului, în timp ce The New York Times a pus accent pe șocul provocat de violențe și pe valul de acuzații apărute ulterior.
Presa spaniolă a fost și mai tranșantă în evaluarea situației politice din Franța.
El País a scris că francezii ieșiți în stradă au consfințit „moartea macronismului”, într-o atmosferă dominată de furie, revoltă și teamă față de viitor.
La rândul său, publicația britanică The Guardian a remarcat că, deși participanții la proteste aveau revendicări diferite, mulți erau uniți de sentimentul că au fost trădați de autorități.
Nemulțumirile sunt îndreptate împotriva Guvernului francez și a politicilor promovate de Emmanuel Macron în ultimul deceniu.
Macron, criticat pentru că a mers la concert în ajunul protestelor
Un alt episod care a atras atenția presei internaționale a fost participarea președintelui francez la un concert al artistei Céline Dion, chiar în ajunul manifestațiilor.
Cotidianul algerian El Watan a criticat gestul, considerând că acesta transmite imaginea unei elite privilegiate, rupte de problemele oamenilor care se confruntă cu dificultăți în a-și încălzi locuințele sau a-și alimenta mașinile.
Publicația a amintit și sloganul „Macron, pleacă!”, devenit unul dintre simbolurile nemulțumirilor față de actualul președinte.
Nici presa economică britanică nu a fost mai indulgentă. Financial Times a apreciat că Emmanuel Macron și Guvernul său au ieșit slăbiți din această confruntare socială.
The Daily Telegraph a mers mai departe, apreciind că revolta i-a afectat grav capitalul politic intern al președintelui, deja diminuat după decizia de a convoca alegeri parlamentare anticipate în iunie 2024.
Franța, între proteste și o nouă criză politică
Manifestațiile au izbucnit pe fondul nemulțumirilor legate de costul vieții, prețurile ridicate și politicile autorităților. Deși numeroase proteste au fost pașnice, violențele din marile orașe au dominat atenția publică.
În urma tulburărilor, Guvernul francez a introdus restricții de circulație în anumite zone și a anunțat măsuri de sprijin pentru întreprinderile afectate de distrugeri.
Potrivit unei alte analize Le Monde, publicate pe 20 octombrie, Macron a lăsat gestionarea crizei în mare parte pe seama premierului Sébastien Lecornu.
Între timp, opoziția critică măsurile adoptate de autorități, susținând că restricțiile și intervențiile poliției nu rezolvă problemele sociale care au scos oamenii în stradă.
Reacțiile presei străine arată că protestele din Franța nu mai sunt privite doar ca o izbucnire a nemulțumirilor sociale, ci și ca un nou episod al crizei politice cu care se confruntă Emmanuel Macron.