Deputatul Alexandru Berlinschii cere autorităților să clarifice dacă hackerii au reușit să obțină acces la datele personale ale cetățenilor în timpul atacurilor cibernetice de amploare din perioada 22–25 octombrie. Potrivit informațiilor oficiale, sistemele digitale ale statului au fost vizate de aproximativ 11 milioane de solicitări de acces, prin care atacatorii încercau să obțină ilegal informații. Deși autoritățile au anunțat restabilirea serviciilor, acestea nu au precizat deocamdată dacă datele cetățenilor au fost compromise.
Potrivit Moldova 1, pe 26 octombrie, Agenția de Guvernare Electronică (AGE), Agenția pentru Securitate Cibernetică (ASC) și Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică (STISC) au anunțat restabilirea serviciilor digitale destinate antreprenorilor, inclusiv a celor pentru obținerea autorizațiilor și a altor documente.
Berlinschii susține însă că unele servicii publice continuă să funcționeze cu dificultate. Potrivit deputatului, pe site-ul Serviciului Fiscal de Stat nu poate fi emisă nici măcar o factură electronică prin sistemul e-Factura.
„Este bine că platformele redevin funcționale. Dar problema principală rămâne fără un răspuns clar: au fost sau nu compromise datele personale ale cetățenilor?”, a declarat deputatul.
Berlinschii a amintit că, în perioada în care a ocupat funcția de secretar al Comisiei Electorale Centrale, a fost responsabil de securitatea cibernetică a instituției și a coordonat sistemele informaționale electorale.
Potrivit acestuia, având în vedere amploarea atacurilor, autoritățile trebuie să răspundă public la mai multe întrebări: dacă toate cele 11 milioane de solicitări au fost blocate, ce baze de date ale statului au fost vizate și dacă atacatorii au reușit să extragă informații personale despre cetățeni.
„Vorbim exclusiv despre platformele pentru antreprenori sau și despre registrele de stat care conțin informații personale ale populației?”, a întrebat Berlinschii.
Deputatul a atras atenția și asupra avertismentelor lansate de autorități privind posibile fraude în care ar putea fi folosite datele personale ale cetățenilor. El cere să se clarifice dacă aceste avertismente reprezintă doar o măsură de precauție sau dacă există deja indicii că informațiile au ajuns în posesia unor persoane neautorizate.
Berlinschii consideră necesară și instituirea unui mecanism prin care persoanele ale căror date ar fi putut fi furate să fie informate.
„Ce trebuie să facă un cetățean dacă datele sale au fost compromise? Cum va afla acest lucru și cine îl va informa?”, a întrebat parlamentarul.
Deputatul a subliniat că nu pune la îndoială eforturile specialiștilor care au intervenit pentru a respinge atacurile, însă consideră că simpla restabilire a platformelor statului nu este suficientă.
„Din experiența mea, securitatea cibernetică nu înseamnă doar blocarea atacurilor și repornirea serverelor. Înseamnă prevenție, monitorizare permanentă, identificarea vulnerabilităților și, foarte important, comunicare corectă și la timp”, a declarat el.
Berlinschii a cerut Guvernului și instituțiilor responsabile să publice un raport preliminar privind incidentele din 22–25 octombrie. În cazul în care se confirmă o scurgere de date, deputatul insistă ca fiecare cetățean afectat să fie informat individual.
„Statul colectează și administrează datele noastre personale. Tocmai de aceea are obligația să le protejeze și să ne spună adevărul atunci când securitatea lor este pusă în pericol. Cetățenii au dreptul să știe dacă datele lor sunt în siguranță!”, a conchis deputatul.
Amintim că atacul cibernetic de amploare asupra serviciilor digitale ale statului a început în noaptea de 22 octombrie. Autoritățile au anunțat că au reușit să-l oprească pe 23 octombrie, după ce au suspendat temporar funcționarea mai multor platforme. Poliția și Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal au fost informate despre incident.
Totodată, autoritățile au avertizat populația asupra riscului unor apeluri și mesaje frauduloase, în care infractorii ar putea folosi numele și numerele de identificare personală (IDNP) ale cetățenilor, pretinzând că sunt angajați ai băncilor sau ai instituțiilor publice. Oamenii au fost îndemnați să nu divulge parole, coduri de autentificare sau date bancare.