Alegerile pentru funcția de bașcan al Găgăuziei ar putea aduce rezultate neașteptate, chiar dacă în cursă se află politicieni cunoscuți, cu o susținere electorală considerabilă. Politologul și consultantul politic Ian Lisnevschi consideră că un rol decisiv l-ar putea avea electoratul antisistem, al cărui comportament este deosebit de greu de anticipat în turul al doilea.
Despre aceasta Lisnevschi a scris pe canalul său de Telegram, analizând alegerile pentru conducerea autonomiei găgăuze, programate pentru 15 noiembrie.
Potrivit consultantului politic, alegerile din Găgăuzia seamănă cu un scrutin „în interiorul unei familii mari”, în care relațiile personale, autoritatea la nivel local și atitudinea față de puterea centrală cântăresc adesea mai mult decât apartenența politică sau rezultatele obținute în campaniile precedente.
Lisnevschi a atras o atenție deosebită asupra lui Alexandr Stoianoglo, care, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, a obținut 97,04% din voturi în Găgăuzia.
La prima vedere, un asemenea rezultat îi oferă politicianului un capital electoral uriaș. Totuși, avertizează expertul, ar fi o greșeală să se presupună că acest scor poate fi repetat automat la alegerile pentru funcția de bașcan.
„Este o campanie cu totul diferită, cu o altă motivație și o altă logică a votului”, a subliniat Lisnevschi.
Declarațiile sale vin în contextul publicării unui nou sondaj IMAS. După cum s-a relatat anterior, Stoianoglo se află pe primul loc în clasamentul potențialilor candidați la funcția de bașcan, cu o susținere de 29,2%. În septembrie, însă, 32,4% dintre respondenți declarau că ar vota pentru el.
Lisnevschi consideră că una dintre principalele greșeli pe care le-ar putea face participanții la scrutin este supraestimarea notorietății candidaților și subestimarea politicienilor care au relații puternice la nivel local.
La fel de riscantă, în opinia sa, este încercarea de a transforma din nou alegerile locale într-o confruntare geopolitică.
Consultantul politic atrage atenția că, pentru o mare parte dintre locuitorii autonomiei, contează mult mai mult problemele concrete: prețurile, veniturile, locurile de muncă, relațiile dintre Comrat și Chișinău, dar și capacitatea viitorului bașcan de a rezolva problemele de zi cu zi.
În același timp, atitudinea unui candidat față de autoritățile centrale poate avea efecte diferite asupra alegătorilor. Pentru unii, disponibilitatea de a coopera cu Chișinăul poate reprezenta o garanție a stabilității, în timp ce pentru alții poate deveni un motiv de dezamăgire.
De altfel, potrivit unui alt sondaj IMAS, 81% dintre locuitorii Găgăuziei chestionați consideră că relațiile dintre Comrat și Chișinău sunt reci și conflictuale, iar 77% sunt de părere că, în ultimii cinci ani, autoritățile centrale au ignorat nevoile autonomiei.
Un alt factor care ar putea schimba cursul campaniei, spune Lisnevschi, îl reprezintă conflictele politice create în jurul candidaților cu cea mai mare vizibilitate.
În opinia sa, asemenea confruntări nu duc întotdeauna la mobilizarea susținătorilor. Dimpotrivă, ele pot diviza grupuri de alegători care anterior aveau preferințe apropiate, pot împărți voturile între mai mulți candidați sau chiar îi pot determina pe unii cetățeni să renunțe la participarea la alegeri.
Drept exemplu, consultantul politic invocă alegerile parlamentare din 2025, când, potrivit evaluării sale, conflictele create artificial au accentuat fragmentarea electoratului.
„De aceea, astăzi aș fi mult mai prudent în privința noțiunii de «favorit clar». Nu este exclus ca adevărata intrigă să înceapă tocmai după aceea”, a scris Lisnevschi.
O importanță deosebită o va avea, în opinia sa, turul al doilea, în cazul în care niciun candidat nu va reuși să câștige din primul tur.
„Turul al doilea înseamnă deja alte alegeri”, a subliniat expertul.
El explică faptul că, după primul tur, o parte dintre candidați ies din cursă, iar alegătorii acestora trebuie să facă o nouă alegere. Voturile celor care au susținut candidații eliminați nu pot fi însă transferate automat unuia dintre cei doi finaliști.
Tocmai în acest moment, consideră Lisnevschi, s-ar putea face simțită influența electoratului antisistem.
Nu este vorba despre susținătorii unui singur partid sau ai unei anumite orientări geopolitice, ci despre alegători care resping sistemul politic existent, alternativele care le sunt impuse și impresia că rezultatul alegerilor a fost stabilit dinainte.
Potrivit consultantului politic, acești alegători ar putea ignora îndemnurile liderilor de partid, ar putea susține un candidat neașteptat sau ar putea decide să nu se mai prezinte deloc la urne în turul al doilea.
„De aceea, principala surpriză a acestor alegeri ar putea fi comportamentul electoratului între primul și al doilea tur”, a remarcat Lisnevschi.
În opinia sa, viitoarea campanie va arăta cui sunt dispuși locuitorii Găgăuziei să încredințeze conducerea autonomiei atunci când votează nu doar în funcție de atitudinea față de Chișinău sau de marile confruntări geopolitice, ci și în propriul interes.
„Și tocmai aici rezultatele ar putea surprinde pe foarte mulți”, a concluzionat consultantul politic.