Costul împrumuturilor contractate de stat pe piața internă a Republicii Moldova continuă să crească. În octombrie 2026, dobânzile la unele valori mobiliare de stat au ajuns la 11,7% anual, față de aproximativ 10% în septembrie. Astfel, atragerea de noi împrumuturi devine tot mai costisitoare pentru stat, sporind presiunea asupra bugetului.
Potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei și rezultatelor licitațiilor Ministerului Finanțelor, pe 15 octombrie, rata anuală a dobânzii la bonurile de trezorerie cu scadența de 182 de zile a fost de 11,07%, iar la cele cu scadența de 364 de zile — de 11,7%.

Pentru comparație, la licitația din 29 septembrie, dobânzile la instrumentele similare erau de 10,13% și, respectiv, 10,32%. Astfel, în mai puțin de trei săptămâni, costul împrumuturilor a crescut cu 0,94 și, respectiv, 1,38 puncte procentuale.
În cazul obligațiunilor de stat cu termene mai lungi de circulație, dobânzile rămân mai reduse. La licitația din 7 octombrie, randamentul obligațiunilor pe doi ani a fost de 7,75%, iar al celor pe trei ani — de 7,85%.
Valorile mobiliare de stat reprezintă unul dintre principalele instrumente prin care sunt atrase fonduri la buget. Ministerul Finanțelor le vinde investitorilor, angajându-se să ramburseze sumele împrumutate la scadență și să asigure randamentul prevăzut.
Creșterea dobânzilor înseamnă că noile împrumuturi și refinanțarea datoriilor existente devin mai scumpe. Cu cât statul plătește mai mult pentru banii împrumutați, cu atât mai multe resurse bugetare trebuie direcționate către plata dobânzilor, în loc să fie folosite pentru alte cheltuieli publice.
O problemă aparte o reprezintă ponderea ridicată a obligațiilor pe termen scurt. Deoarece statul trebuie să ramburseze periodic titlurile emise anterior și să atragă noi fonduri, majorarea dobânzilor se poate reflecta rapid în costurile de deservire a datoriei interne.
Anterior, premierul Vasile Tofan a recunoscut că împrumuturile interne devin prea costisitoare pentru stat.
În același timp, deputatul PAS Radu Marian a îndemnat anterior autoritățile să dezvolte mai activ piața internă a împrumuturilor și să atragă economiile cetățenilor prin obligațiuni de stat. În opinia sa, creșterea ponderii datoriei interne ar putea reprezenta, pe termen lung, o evoluție pozitivă.
