Proiectul de lege privind mass-media, promovat de deputații PAS, a stârnit dispute în comisia parlamentară de profil. Deputații din opoziție au avut obiecții privind administrarea registrului media de către Ministerul Culturii, dar și prevederile care pot obliga redacțiile să elimine anumite conținuturi de pe platformele lor.
Primul punct de divergență a fost administrarea registrului media. Deputatul fracțiunii „Alternativa”, Gaik Vartanean, a susținut că, din practica europeană, „99 la sută” dintre state nu lasă registrul în gestiunea unui minister, „întrucât există o mare posibilitate de influență politică”. El a invocat critici ale Comisiei Europene la adresa Ungariei, Poloniei și Croației, în legătură cu acest fapt, scrie Moldova1.
Liliana Nicolaescu-Onofrei, deputata PAS, autoarea proiectului, a replicat că registrul propus „nu poate să priveze reprezentanții mass-media de la îndeplinirea activității”, fiind util mai ales pentru accesul la banii publici.
Al doilea punct contestat a vizat răspunderea pentru conținut. Vartanean a atras atenția asupra unui paragraf care obligă redacțiile media să elimine de pe platformele sale anumite conținuturi care pot să atragă răspundere penală. El a invocat riscul unui „efect inhibitor” al autocenzurii, în special atunci când presa critică guvernarea.
Nicolaescu-Onofrei a respins interpretarea, susținând că proiectul nu vizează intervenția înainte de publicare, „ceea ce ar însemna cenzură”, ci doar eliminarea conținutului ilegal, cum ar fi instigarea la ură, la discriminare sau la acțiuni împotriva unor grupuri.
Deputatul comunist Constantin Starîș a contestat însăși logica reformei, afirmând că proiectul conține prevederi „ideologice”, fără legătură cu tehnologizarea invocată drept motiv al schimbării, și a cerut ca presa să fie „lăsată în pace”.
Autoarea a răspuns că respectarea limitelor ține de deontologia jurnalistică și a reiterat disponibilitatea de a clarifica formularea privind conținutul ilegal.