Am pierdut peste două ore din viața mea ca să citesc Planul de guvernare prezentat de prim-ministrul desemnat, Vasile Tofan. Nu credeam că poți să ajungi să-ți fie greață de cuvinte. „Reziliență” este cel mai grețos cuvânt. DEX-ul trebuie să introducă un binom nou: „maculatură digitală”.
Recordul penibilului și prompturile proaste
După cele 15 pagini ale programului de guvernare al lui Munteanu, Tofan, cu ale lui 147, probabil voia să bată orice record, doar că a bătut recordul penibilului. Atâta apă chioară strânsă grămadă demult nu am văzut.
Intenționat l-am citit cap-coadă, ca să mă conving că niciun funcționar public nu l-a citit cap-coadă după ce l-au alcătuit masiv și industrial cu ajutorul inteligenței artificiale. De prea mult timp utilizez AI ca să nu pot depista textele scrise cu prompturi proaste.
Porcul nu se îngrașă în ajun de Crăciun
Dincolo de analiza tehnică, la care o să revin detaliat mai jos, se pare că Tofan nu cunoaște vorba moldovenească: „Porcul în ajun de Crăciun nu se îngrașă”. Tocmai asta vrea el să demonstreze: că vorba este falsă și că, după cinci ani de guvernare „totalitară” a PAS-ului, el va veni și va îngrășa porcul.
Iarăși ni se spune că vor face concursuri meritocratice, că vor atrage investiții străine și că vor face o țară prietenoasă cu investitorii, o țară care livrează servicii de calitate, sănătate și securitate regională. Poezii de adormit copiii.
Promisiuni electorale și creștere economică pe hârtie
Parcă îl văd pe Alaiba cum ne explica faptul că trebuie să avem o creștere economică de 10% anual pentru a ajunge UE din urmă, doar că el a livrat doar 0,1% cât a fost ministru al Economiei și Digitalizării. Adică un progres economic de 100 de ori mai mic, iar salarii de 100 de ori mai mari. Cam asta descoperim acum.
Cică, în primele 100 de zile, ei vor să restabilească încrederea populației în guvernare, transparența totală și meritocrația. Te umflă râsul.
Unde sunt banii?
La toată această maculatură digitală apare o singură întrebare: din ce bani? Iar Tofan nu ne spune. În toate cele 147 de pagini apare doar cifra de 1,9 miliarde de euro, finanțare de la UE. Alte surse de finanțare nu apar, deși, până în 2029, ei vor să reducă deficitul bugetar cu două puncte procentuale raportat la PIB, adică de la 5,5% la 3,5%. Un plan ambițios, dar nu este clar cum va fi realizat.
Vă reamintesc că PAS-ul a făcut trei campanii electorale cu această sumă de 1,9 miliarde de euro și cred că mai face încă trei. Tot această sumă a folosit-o și Guvernul Munteanu.
Transparența granturilor și creditele nevăzute
Dar să ne clarificăm: 400 de milioane sunt granturi care deja au venit și nu au intrat în bugetul de stat. Ele au venit pentru ONG-urile politizate ale guvernării și nu avem nicio transparență privind modul în care au fost cheltuiți acești bani.
O parte din credit, circa 250 de milioane, a venit deja și tot nu este clar pe unde se află, dar un lucru este clar: banii au fost păpați fără investiții ori dezvoltare esențială.
Deci, mister Tofan are la dispoziție maximum 1,2–1,3 miliarde de euro sub formă de credit. Bani ioc, dar planuri de vreo zece ori mai mari decât finanțarea.
Probabil, Tofan nu vrea să ne spună și partea secretă: ceilalți bani îi va lua de la băncile comerciale din Republica Moldova prin VMS-uri, la o dobândă de peste 10% anual. La aceasta se pricepe cu siguranță.
Analiză tehnică a Programului de guvernare
Acum să trecem la analiza tehnică.
Disclaimer: La pregătirea analizei tehnice au fost utilizate trei LLM-uri, adică modele lingvistice mari: ChatGPT, Gemini și Claude, iar concluziile au fost comparate și sintetizate. Textul final a fost generat cu ajutorul AI, apoi revizuit și asumat editorial de autor. Estimările privind ponderea textului redactat sau reformulat de AI sunt probabilistice și nu reprezintă o dovadă tehnică definitivă.
Am analizat cele 147 de pagini și aproximativ 45.900 de cuvinte ale Programului de guvernare prezentat de Guvernul Tofan. Concluzia este clară: probabilitatea ca inteligența artificială să fi fost folosită masiv la redactare este foarte mare, între 90% și 95%.
Asta nu înseamnă că politicile au fost inventate de ChatGPT. Cifrele, proiectele, strategiile și angajamentele europene provin, cel mai probabil, din ministere și din documentele deja existente. Însă felul în care această materie primă a fost extinsă, uniformizată și transformată într-o cărămidă de aproape 46.000 de cuvinte poartă amprenta evidentă a unui model lingvistic.
Estimarea realistă este că aproximativ 60–75% din formularea finală a fost generată, extinsă sau rescrisă cu ajutorul AI. Estimarea centrală este de circa 68%.
Structura mecanică și nivelarea vocilor
Primul indiciu este structura mecanică. Cele 15 domenii guvernamentale urmează aproape aceeași matriță: viziune sectorială, obiective majore, direcții prioritare, dimensiune europeană și indicatori de dezvoltare.
Formula „Rezultatul urmărit” apare de 114 ori în aproximativ 115 subcapitole. După ea urmează aproape invariabil aceleași construcții: „Acest rezultat va fi obținut prin”, „Măsurile de implementare vor fi” sau „Pentru atingerea lui, Guvernul va”.
Economia, sănătatea, agricultura, apărarea și cultura vorbesc prin aceeași gură. Parcă toate ministerele au primit același prompt: „Rescrie într-un stil european, modern și orientat spre rezultate”.
Un economist nu scrie ca un medic, iar un militar nu formulează la fel ca un specialist în cultură. Aici însă toate vocile au fost nivelate până când a rămas una singură: vocea sterilă și interminabilă a algoritmului.
Invazia cuvintelor care sună bine și spun puțin
Al doilea indiciu este invazia de cuvinte care sună bine și spun puțin. „Integrat” apare de aproape 200 de ori, „modern” de peste 180 de ori, iar „digital” de aproximativ 168 de ori. Urmează „eficient”, „transparent”, „performant”, „competitiv” și „rezilient”.
Îngrămădite în formule precum „sistem modern, eficient, transparent, rezilient, integrat și orientat spre rezultate”, aceste cuvinte devin polistiren administrativ. Umplu pagina, dar nu țin casa în picioare.
Repetarea ideilor și cusăturile vizibile
A treia problemă este repetarea ideilor în locul dezvoltării lor. Promisiunea că Moldova va deveni „cea mai prietenoasă țară europeană pentru antreprenori” apare de mai multe ori, aproape în aceeași formă. La fel și expresia „Country as a Service”. Aceleași idei sunt lungite, scurtate și reformulate, ca într-o compunere umflată artificial.
Au rămas și greșeli care trădează redactarea pe bandă rulantă: „Rezultatul urmărit sunt servicii mai rapide”, „Rezultatul urmărit: este ca medicii și asistenții…” sau propoziții lipsite de coerență sintactică. Sunt cusăturile rămase la vedere după asamblarea capitolelor.
Concluzii: AI-ul nu este un înlocuitor pentru gândire
Totuși, programul nu este o halucinație de 147 de pagini. Conține cifre și proiecte reale: Planul de Creștere de 1,9 miliarde de euro, cele 90 de Școli Model, investiții de șase miliarde de lei în educație și ținte privind sănătatea, infrastructura, agricultura și digitalizarea.
AI-ul nu a inventat neapărat ingredientele. A primit documentele ministerelor și promisiunile deja existente, apoi le-a trecut prin mașina de făcut proză guvernamentală.
Folosirea AI în administrație nu este o problemă. Problema apare atunci când AI-ul nu mai este un instrument, ci un înlocuitor pentru gândire. Când programul devine mai lung, dar nu mai clar. Mai pompos, dar nu mai concret.
Guvernul Tofan nu ne-a prezentat un program scris integral de inteligența artificială. Ne-a prezentat un document alimentat cu materie primă umană, produs industrial prin AI și verificat superficial de oameni.
Inteligența artificială a ajuns deja la Guvern.
Inteligența politică încă se lasă așteptată.