Analistul politic Ian Lisnevschi atrage atenția asupra unei tendințe contradictorii: în timp ce Republica Moldova își înrăutățește pozițiile în clasamentele internaționale, nivelul sărăciei crește, iar influxul de capital nou rămâne limitat, țara continuă să se numere printre cei mai mari beneficiari de asistență externă pe cap de locuitor din Europa de Est.
Lisnevschi notează că, în ultima perioadă, Republica Moldova a pierdut poziții pe mai multe direcții. În Global Attractiveness Index, țara a coborât de pe locul 59 pe locul 64, iar în ultimii trei ani a pierdut 18 poziții în clasamentul inovației, ajungând pe locul 74. Potrivit lui, World Justice Project constată, de asemenea, o deteriorare a situației privind statul de drept, iar V-Dem — o tendință de autocratizare.
Analistul face referire și la datele Agenției de Investiții, potrivit cărora influxul de capital nou în țară rămâne limitat, iar investițiile străine directe sunt susținute în principal de profiturile reinvestite de companiile care activează deja în Republica Moldova.
Separat, Lisnevschi atrage atenția asupra indicatorilor privind sărăcia.
„Această tendință negativă este confirmată și de situația privind bunăstarea populației. În pofida încercării de a atenua statistic situația prin schimbarea metodologiei, Moldova rămâne în continuare cea mai săracă țară din Europa. Chiar și potrivit noii metodologii a BNS, ponderea persoanelor sărace este de 31,1%. Sărăcia multidimensională continuă să crească: de la 25,6% în 2024 la 27,4% în 2025. Este o creștere de 1,8 puncte procentuale”, scrie el.
În acest context, subliniază analistul, Cancelaria de Stat a anunțat că în 2025 Republica Moldova a primit circa 1,4 miliarde de euro sub formă de asistență externă, în condițiile unui volum total al angajamentelor de 3,7 miliarde de euro. Instituția a menționat că acest lucru a permis Republicii Moldova să intre în rândul celor mai mari beneficiari de asistență externă pe cap de locuitor din Europa de Est.
„Pe de o parte — o țară care sărăcește, pe de altă parte — recorduri la împrumuturi. 737,3 milioane de euro, adică aproximativ fiecare al doilea euro, sunt credite. Cine le va rambursa, în ce condiții și ce parte din obligații revine statului — sunt întrebări la care societatea are nevoie de un răspuns clar”, a declarat polittehnologul.
Lisnevschi a criticat și modul în care autoritățile prezintă informațiile despre finanțarea externă, afirmând că discursul despre creditele de miliarde prezentate drept un succes ar fi rămas în urmă încă din perioada campaniei electorale din 2021.
„Acum, după cinci ani, a venit timpul să răspundem la întrebarea principală: ce fel de viață a primit țara pentru acești bani și cu ce va trebui să plătească pentru ei?”, a conchis analistul.