Parlamentul Republicii Moldova a aprobat, pe 24 septembrie, în prima lectură, proiectul de lege care prevede consolidarea independenței Băncii Naționale a Moldovei, în conformitate cu normele UE. Pentru document au votat 53 de deputați, 14 au votat împotrivă, iar 26 s-au abținut.
Proiectul de lege prevede că BNM și membrii organelor sale de conducere își vor exercita atribuțiile în mod independent și nu vor putea solicita sau accepta instrucțiuni din partea Parlamentului, Guvernului sau a altor autorități publice. În același timp, Banca Națională va continua să raporteze Parlamentului despre activitatea sa.
Documentul modifică și regulile privind administrarea patrimoniului BNM. Delimitarea bunurilor imobile în proprietate publică și privată, precum și încadrarea bunurilor mobile în categoriile corespunzătoare se vor face potrivit reglementărilor interne ale Băncii Naționale. Prevederile legislației privind administrarea și deetatizarea proprietății publice nu se vor aplica patrimoniului BNM.
Totodată, sunt introduse restricții suplimentare pentru membrii conducerii Băncii Naționale: aceștia nu vor putea desfășura alte activități remunerate, cu excepția celor didactice și științifice. O parte dintre prevederi urmează să intre în vigoare abia după aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Proiectul urmează să fie examinat în lectura a doua.
„Stat în stat”
Deputatul PSRM Vlad Batrîncea a propus excluderea proiectului de pe ordinea de zi și audierea guvernatoarei BNM, Anca Dragu. El a declarat că Banca Națională devine, de fapt, un „stat în stat”, iar Parlamentul trebuie să păstreze posibilitatea de a interveni în cazul unor abuzuri. PAS nu a susținut inițiativa socialiștilor.
Ion Chicu a cerut explicații privind modul în care salariile foștilor membri ai Guvernului Dumitru Alaiba și Natalia Gavrilița la BNM influențează profitul transferat la bugetul de stat. Ministerul Finanțelor a evitat să comenteze această parte a întrebării, iar reprezentanta BNM a precizat că instituția nu dispune de datele respective.
Deputata MAN Olga Ursu a întrebat ce va avea prioritate în cazul unei eventuale contradicții între interesele naționale ale Republicii Moldova și politicile UE. Ea a ridicat și problema accesului Parlamentului la informațiile BNM după aderarea țării la Uniunea Europeană, întrebând dacă Banca Națională va putea refuza furnizarea anumitor date, invocând normele europene de confidențialitate.
Starîș: „Băncii Naționale nu-i mai trebuie nici Parlamentul, nici Guvernul, nici președintele”
Deputatul PCRM Constantin Starîș a declarat că modificările propuse creează, în opinia sa, o structură asupra căreia controlul extern va fi redus la minimum.
„Băncii Naționale nu-i mai trebuie astăzi nici Parlamentul, nici Guvernul, nici președintele. Le are pe toate de la București, în persoana Ancăi Dragu”, a declarat Starîș.
Deputatul a criticat și faptul că, potrivit lui, proiectul nu a fost supus unor audieri publice și a susținut că mecanismul de control parlamentar prevăzut va deveni unul „formal”, reducându-se, în esență, la prezentarea rapoartelor.
Starîș a atras atenția și asupra eliminării cerinței ca anumite acțiuni să fie coordonate cu Guvernul. În opinia sa, acest lucru ar putea duce, cel puțin teoretic, la situația în care Guvernul și BNM să promoveze două politici diferite.
„Parcă încercăm să-i înzestrăm pe angajații Băncii Naționale cu niște calități excepționale, de oameni care nu greșesc niciodată. Dar oamenii greșesc întotdeauna, iar angajații Băncii Naționale, din păcate, nu fac excepție”, a spus deputatul.
Starîș a criticat și prevederile referitoare la controlul exercitat de Curtea de Conturi. Potrivit lui, aceasta va putea verifica regularitatea și legalitatea cheltuielilor BNM, însă posibilitatea de a evalua eficiența acestora va fi limitată. În acest context, deputatul a amintit controversele privind salariile de la Banca Națională și cheltuielile pentru diverse evenimente.
De asemenea, Starîș s-a referit la prevederea privind neadmiterea influenței terților asupra deciziilor BNM, susținând că aceasta nu ar trebui să limiteze dreptul de a critica public activitatea Băncii Naționale.
Proiectul de lege urmează să fie examinat în lectura a doua.