La aproape patru ani de la exploziile care au distrus gazoductele Nord Stream 1 și 2 în Marea Baltică, anchetatorii germani au identificat echipa de ucraineni care a amplasat explozibilii pe conducte. Un ofițer ucrainean, considerat coordonatorul operațiunii, a fost deja trimis în judecată, iar ancheta procurorilor federali germani a stabilit că planul a fost conceput de militari la ordinul „autorităților de stat din Ucraina”.
Traseul operațiunii care a dus la sabotarea Nord Stream 1 și 2, de la conceperea planului până la identificarea autorilor, a fost reconstituit de jurnalistul macedonean Bojan Pancevski în volumul The Nord Stream Conspiracy, după ce a discutat cu oficiali germani implicați în anchetă, cu ucraineni care au participat la operațiune și cu reprezentanți ai mai multor servicii europene de informații. The Baltic Sentinel a prezentat principalele dezvăluiri din investigație.
Sabotajul Nord Stream
În dimineața zilei de 26 septembrie 2022, mai multe explozii subacvatice au avariat conductele Nord Stream 1 și Nord Stream 2, construite pentru a transporta gaze naturale din Rusia către Germania și, de acolo, către piața europeană, prin Marea Baltică.
Imaginile cu uriașele suprafețe de apă răscolite de gazul care ieșea din conducte au făcut înconjurul lumii. Europa se afla deja în plină criză energetică, la șapte luni de la invazia Rusiei în Ucraina, iar exploziile au fost urmate de acuzații și ipoteze contradictorii privind autorii sabotajului, scrie mediafax.ro.
Ucraina: „Un atac terorist planificat de Rusia”
De la Kiev, răspunsul a venit repede. Președinția Ucrainei, prin vocea consilierului Mihailo Podoliak, a pus exploziile pe seama Moscovei. Incidentul a fost descris drept un „atac terorist planificat de Rusia” și un act de agresiune împotriva Uniunii Europene. Oficialul ucrainean susținea că Rusia urmărea să destabilizeze economia europeană și să provoace panică înaintea iernii.
Ucraina a continuat să respingă și în anii următori orice implicare. Chiar și în iulie 2026, după ce ancheta germană ajunsese deja la militarii ucraineni, Parchetul General al Ucrainei susținea că nu identificase dovezi privind implicarea statului ucrainean, a instituțiilor sau a oficialilor săi.
Între timp însă, anchetatorii germani au reconstruit povestea, cu totul diferită.
Patru ani mai târziu, procurorii germani indică Ucraina
Pentru implicarea în sabotarea Nord Stream, la 30 iunie 2026, procurorii federali germani l-au trimis în judecată pe Serhii Kuznietsov, ofițer al armatei ucrainene. Rechizitoriul indică însă că în spatele operațiunii s-au aflat autorități de stat din Ucraina.
Potrivit procurorilor germani, scopul operațiunii ar fi fost distrugerea Nord Stream 1 și Nord Stream 2, pentru oprirea definitivă a transportului de gaze prin conducte și împiedicarea Rusiei să folosească veniturile obținute din vânzarea acestora pentru finanțarea războiului.
Serhii Kuznietsov este acuzat că a condus echipa de sabotaj. A fost arestat în Italia în august 2025, extrădat în Germania în noiembrie și de atunci se află în arest preventiv.
Deși a negat acuzațiile, instanța din Hamburg a decis că există suficiente probe pentru ca dosarul să ajungă în fața judecătorilor. Kuznietsov va fi judecat pentru sabotaj și crimă de război, deoarece gazoductele Nord Stream erau obiective civile și, prin urmare, nu puteau constitui ținte militare. Procesul va începe la 14 octombrie 2026.
Un alt membru al echipei care a amplasat explozibilii pe conducte, scafandrul ucrainean Volodimir Zhuravlov, a fost arestat în august 2026, în Croația, în baza unui mandat european de arestare emis de Germania.
Operațiunea „Diameter”
Ideea atacării conductelor submarine nu era nouă. Apăruse în Ucraina încă din 2017, dar fusese abandonată pentru că o asemenea misiune părea prea complicată și prea costisitoare.
În primăvara lui 2022, însă, după bătălia pentru Kiev, doi ofițeri ucraineni au întocmit o listă cu obiective ale infrastructurii economice ruse care puteau fi atacate. Pe ea se aflau podul Kerci, care leagă Rusia de peninsula Crimeea anexată, conducte petroliere, porturi, petroliere, Nord Stream și TurkStream, gazoductul care transportă gaze rusești spre Turcia prin Marea Neagră.
Planul de sabotare a gazoductelor a inclus inițial atât Nord Stream, cât și TurkStream și a primit numele „Operațiunea Diameter”. Numele venea de la un desen făcut de unul dintre ofițeri: secțiunea unei conducte, reprezentată printr-un cerc traversat de o linie dreaptă – diametrul.
Șapte oameni, un iaht și explozibili ascunși în butelii
Echipa aleasă pentru sabotarea Nord Stream era formată din șapte persoane. Printre ei, scafandri cu experiență, un marinar, un specialist în explozibili și militari ucraineni. Pentru a-și ascunde identitatea, membrii echipei foloseau nume de cod precum „The Captain”, „The Iceman”, „Freya”, „Smiley” sau „The Skipper”.
Planul era surprinzător de simplu pentru o operațiune care viza o infrastructură construită cu miliarde de dolari: o ambarcațiune civilă, o echipă mică și scafandri care să coboare până la conductele aflate pe fundul mării.
Dispozitivele explozive au fost concepute cu ajutorul unui inginer ucrainean, căruia echipa îi spunea „Grandpa”. Pentru ca încărcăturile să poată fi transportate fără să atragă atenția, explozibilul militar a fost introdus în recipiente asemănătoare buteliilor de scufundare.
Echipa s-a antrenat aproximativ două săptămâni în cariere de granit inundate din nordul Ucrainei. Membrii săi au repetat coborârea, montarea încărcăturilor și revenirea la suprafață până când au ajuns să stăpânească procedura.
Andromeda, iahtul care i-a dus spre Nord Stream
Pentru misiune, echipa a închiriat cu documente false iahtul cu vele Andromeda, aflat în portul Hohe Düne din Rostock, pe coasta germană a Mării Baltice.
La bord trebuiau să încapă șapte persoane, peste două tone de echipamente și provizii, aproximativ 60 de butelii pentru scufundări, computere, scutere subacvatice, ancore și dispozitivele explozive.
Înainte de plecare, echipa s-a reunit într-o locuință folosită pentru pregătirea operațiunii, în apropierea frontierei cu Polonia. Membrii au primit documente de identitate europene false, iar pașapoartele ucrainene urmau să fie folosite numai la trecerea frontierei poloneze.
Explozibilii au fost transportați prin Polonia. Vehiculele au fost controlate la frontieră, inclusiv cu ajutorul câinilor, dar încărcăturile nu au fost descoperite. Pentru a justifica echipamentul de scufundare, membrii grupului au susținut că acesta provenea de la o școală de scufundări din Ucraina care își încetase activitatea din cauza războiului.
Andromeda urma să fie preluată din Rostock și dusă în portul Wiek, de pe insula germană Rügen. Potrivit planului, trei membri ai echipei – „The Skipper”, „The Soldier” și „Smiley” – au preluat iahtul, iar ceilalți urmau să li se alăture la Wiek.
O cameră rutieră i-a ajutat pe anchetatori
În drum spre Wiek, „The Iceman”, care se afla la volanul unei mașini, a depășit pentru scurt timp limita de viteză. Un radar german a fotografiat autoturismul, numărul de înmatriculare și persoanele aflate în interior.
Imaginea a rămas în sistem și avea să devină ulterior o probă importantă pentru anchetatorii germani.
Coborârea la 80 de metri
Andromeda a pornit spre Bornholm, o insulă daneză din Marea Baltică, în data de 8 septembrie 2022, însă o furtună a obligat echipa să se întoarcă la Wiek. A doua zi, iahtul a ajuns însă la Bornholm, iar echipa a început pregătirile pentru localizarea conductelor.
Pe 11 septembrie, cu ajutorul unui sonar portabil, au fost localizate conductele Nord Stream într-o zonă în care se aflau la aproape 80 de metri sub suprafața mării.
Adâncimea fusese aleasă cu grijă. Mai aproape de suprafață, conducta ar fi fost mai ușor de reparat, iar la o adâncime mai mare scufundarea devenea prea periculoasă.
Scafandrii aveau aproximativ 20 de minute pentru a lucra pe fundul mării, în timp ce revenirea la suprafață, cu opririle necesare pentru decompresie, dura aproape o oră.
Ei au fixat una dintre încărcăturile explozive la îmbinarea dintre două segmente ale conductei, programând-o să explodeze pe 26 septembrie, la ora 19.03.
Greșeli care au lăsat urme
Operațiunea nu a decurs fără incidente. După amplasarea primei încărcături, vremea s-a înrăutățit, iar continuarea misiunii a devenit tot mai dificilă. În timpul următoarei tentative, una dintre încărcăturile explozive a căzut în mare și nu a mai putut fi recuperată.
Furtuna a obligat echipa să se retragă în portul suedez Sandhamn. Acolo, comportamentul echipei a atras atenția unor navigatori germani, care aveau să dea mai târziu declarații anchetatorilor.
Când vremea le-a permis să reia operațiunea, au apărut alte probleme. După una dintre scufundări, unul dintre membrii echipei s-a tăiat la mână într-o valvă. Sângele rămas pe Andromeda a oferit ulterior anchetatorilor o probă ADN.