Restricțiile financiare, blocajele legislative și reticența elitelor de la Bruxelles și din capitalele europene pun în pericol viitorul Parchetului European (EPPO). Avertismentul vine chiar de la Laura Codruța Kövesi, care își încheie mandatul de șapte ani în fruntea instituției pe care a construit-o de la zero.
Într-un interviu acordat publicației POLITICO, fosta șefă a DNA a făcut un bilanț al activității sale, descriind ultimii șapte ani drept „cel mai greu loc de muncă” din cariera sa, transmite G4Media.
Cu o trimitere directă la cinematografie și la jocurile de culise din politica continentală, Kövesi a sintetizat atmosfera din inima Uniunii Europene: „În momentul în care părăsesc funcția, mă gândesc la celebrul serial danez Borgen. Există o replică foarte cunoscută acolo: «La Bruxelles, nimeni nu te aude țipând». Din păcate, este adevărat. Mă tem că Parchetul European va fi eliminat pe ascuns tocmai pentru că își face treaba.”
Kövesi susține că subminarea instituției nu se face printr-o decizie asumată politic, ci printr-un sabotaj lent, aplicat după o rețetă clasică: subfinanțarea, tergiversarea procedurilor și sufocarea birocratică.
Ea precizează în interviu că pe hârtie, EPPO ar trebui să funcționeze cu 230 de procurori europeni delegați, însă resursele alocate acoperă doar 180.
”Toată lumea știe că suntem copleșiți de muncă și înțeleg că există multe priorități, dar trebuie să vedem dacă aceasta este o situație reală sau doar un pretext. Aici surpriza vine din Polonia. Am convenit că avem nevoie de 24 de procurori europeni delegați. Așteptările erau uriașe, iar credibilitatea noastră este în joc. În acest moment, avem doar 15. Așadar, cum putem fi credibili în Polonia? Și în Ungaria am explicat exact de ce buget avem nevoie pentru a ne face treaba, dar Comisia a propus jumătate din suma necesară„, a declarat Kövesi.
O altă problemă se referă la întârzierile legislative.
Deși a solicitat încă din 2021 demararea revizuirii regulamentului EPPO pentru a corecta lacunele procedurale și a consolida independența procurorilor, decidenții europeni au amânat constant inițiativa, explică ea.
”Încă din 2021 am afirmat că revizuirea regulamentului EPPO trebuie să înceapă mai devreme. Aceasta a fost amânată. În al treilea rând, am constatat că aici totul este complicat — și eu care credeam că România este complicată.
Ca să vă dau un exemplu, există aceste discuții interminabile despre arhitectura antifraudă. Am descoperit un nou continent al criminalității și vedem că organizațiile criminale se extind, fraudând bugetul UE și bugetele naționale.
În mijlocul acestui context ar trebui să se afle lupta împotriva criminalității organizate. În schimb, avem discuții interminabile despre cum să complicăm viața procurorilor și discutăm mult despre acest registru comun de primire a dosarelor.
Dacă există bani pentru a avea acest nou registru în format electronic, cum este posibil să nu existe bani pentru ceea ce avem cu adevărat nevoie?”, întreabă Kövesi retoric.
În loc să primească sprijin logistic direct pentru investigarea marilor rețele de crimă organizată transfrontalieră, explică ea, procurorii sunt împinși spre „discuții interminabile despre arhitectura antifraudă” și registre electronice.
Una dintre cele mai importante observații ale procurorului-șef vizează chiar comportamentul liderilor politici și al înalților funcționari europeni.
Comparând experiența din România cu cea de la Bruxelles, Kövesi a semnalat o diferență de atitudine în raport cu actul de justiție.
„În România sau în alte state membre, dacă ești chemat să dai o declarație, te prezinți, pentru că știi că așa trebuie să faci. La Bruxelles, uneori există senzația că ești deasupra procurorilor, că ești deasupra legii, și nu te prezinți”, spune ea.
„Unii politicieni vorbesc despre un sistem judiciar independent atâta timp cât nu îi deranjezi și nu te apropii de cercul lor restrâns. În acel moment, procurorii devin abuzivi și au agendă politică. Dacă am aștepta să nu fie alegeri undeva în Europa, nu am mai lucra niciodată”, a continuat Kövesi.
Întrebată dacă ar face ceva diferit dacă ar lua-o de la început, Kövesi a răspuns scurt: „Nimic. Aș face aceleași lucruri, dar poate că ceilalți ar trebui să-și schimbe comportamentul.”
În ceea ce privește planurile sale personale de viitor, aceasta a refuzat să ofere detalii.
”Să nu vorbim despre planurile mele personale. Să ne concentrăm asupra EPPO. O să vedem ce va fi după ce îmi voi încheia mandatul”, a încheiat Kövesi.