După manifestațiile care au zguduit țara în ultimele zile, investitorii devin tot mai îngrijorați de capacitatea Guvernului de la Paris de a ține sub control deficitul bugetar. Costurile împrumuturilor au urcat aproape de cele mai ridicate niveluri din ultimii 24 de ani, iar analiștii avertizează că Franța riscă să intre într-o criză financiară dacă autoritățile nu reușesc să stabilizeze situația, relatează Reuters, într-o analiză publicată miercuri, 21 octombrie.
Potrivit analizei semnate de Mike Dolan, Franța nu se află încă într-o criză a datoriei suverane, însă timpul și resursele pentru evitarea uneia sunt tot mai limitate.
Tulburările sociale din weekend, urmate de restricții de circulație și noi tensiuni politice, au amplificat problemele unui stat care se confrunta deja cu un deficit bugetar ridicat și dificultăți în adoptarea măsurilor de reducere a cheltuielilor.
Franța, a doua economie a zonei euro, încearcă să recâștige încrederea investitorilor într-un moment în care Guvernul dispune de un spațiu de manevră tot mai restrâns.
Costurile împrumuturilor, aproape de maximul ultimilor 24 de ani
Piețele financiare au reacționat la protestele din Franța prin vânzarea obligațiunilor guvernamentale, ceea ce a determinat creșterea costurilor de finanțare ale statului.
Randamentul obligațiunilor franceze cu scadența la zece ani s-a apropiat de pragul de 5%, un nivel nemaiatins din vara anului 2002.
Marți, 20 octombrie, randamentul a urcat în timpul ședinței de tranzacționare până la aproximativ 4,99%, înainte să coboare spre 4,88%.
Diferența dintre randamentele obligațiunilor franceze și cele germane, considerată un indicator important al riscului perceput de investitori, s-a menținut în jurul a 150 de puncte de bază.
Cu alte cuvinte, creditorii cer dobânzi considerabil mai mari pentru a împrumuta statul francez decât pe cel german, reflectând îngrijorările privind situația economică și politică de la Paris.
Deficitul bugetar ar putea ajunge la 6,4% din PIB
Una dintre principalele probleme ale Franței este deficitul bugetar, care riscă să crească până la aproximativ 6,4% din produsul intern brut.
Guvernul încearcă să promoveze un pachet de economii de circa 54 de miliarde de euro. Chiar dacă măsurile ar fi adoptate integral, deficitul ar putea rămâne peste pragul de 5% din PIB.
În același timp, datoria publică ar putea depăși 120% din PIB, sporind presiunea asupra finanțelor statului.
Perspectivele economice sunt complicate și de creșterea economică slabă, estimată la aproximativ 0,5%.
Analiștii avertizează că Franța riscă să intre într-un cerc dificil: statul se împrumută tot mai scump, datoria continuă să crească, iar măsurile necesare pentru reducerea deficitului provoacă nemulțumiri sociale.
Protestele pun și mai multă presiune pe economie
Violențele din ultimele zile au adăugat noi costuri economiei franceze. Magazinele devastate, distrugerile provocate infrastructurii și restricțiile impuse în unele orașe au afectat activitatea comercială și încrederea investitorilor.
Potrivit estimărilor bazate pe episoade anterioare de tulburări sociale, impactul inițial asupra economiei ar putea fi de 0,1-0,2 puncte procentuale din PIB, deși o parte din pierderi ar putea fi recuperată ulterior.
În plus, noi manifestații sunt programate pentru sâmbătă, 24 octombrie, ceea ce menține incertitudinea în privința evoluției situației.
Criza are și o puternică dimensiune politică. Președintele Emmanuel Macron și Guvernul condus de Sébastien Lecornu se confruntă cu presiuni din partea opoziției și a protestatarilor, în timp ce investitorii cer măsuri credibile pentru reducerea deficitului.
Adoptarea unor noi reduceri de cheltuieli riscă să provoace și mai multe nemulțumiri, în timp ce amânarea reformelor poate determina creșterea costurilor de împrumut.
Situația este complicată și de apropierea alegerilor prezidențiale din 2027, care reduce disponibilitatea partidelor de a susține măsuri economice nepopulare.
În paralel, acțiunile companiilor franceze au pierdut teren pe piețele financiare, iar sectorul bancar a fost afectat de îngrijorările privind datoria publică și instabilitatea politică.
Potrivit analizei Reuters, costurile serviciului datoriei ar putea ajunge la aproximativ 4% din PIB până în 2030, ceea ce ar reduce și mai mult resursele disponibile pentru alte cheltuieli publice.