Un scandal politic a izbucnit în România după ce ministrul interimar al Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a semnat, în numele țării, o scrisoare comună a 11 state membre ale Uniunii Europene, prin care se propune modificarea modului de adoptare a deciziilor de politică externă la nivelul UE.
Documentul, semnat pe 1 septembrie, propune extinderea utilizării votului cu majoritate calificată în locul principiului unanimității. Astfel, anumite decizii ar putea fi adoptate fără acordul tuturor celor 27 de state membre ale Uniunii Europene, relatează Antena 3 CNN.
Pe 12 octombrie, Senatul României a adoptat o declarație prin care solicită încetarea participării țării la această inițiativă. Documentul a fost susținut de 64 de senatori din partea PSD, AUR și PACE — Întâi România. Reprezentanții PNL și USR au votat împotrivă, iar senatorii UDMR s-au abținut.
Senatul a solicitat Guvernului și Ministerului Afacerilor Externe:
- Să înceteze participarea României la grupul celor 11 state care susțin modificarea sistemului de vot.
- Să nu sprijine extinderea votului cu majoritate calificată în politica externă a UE fără consultarea prealabilă a Parlamentului.
- Să prezinte, în termen de 15 zile, documentele privind participarea României la această inițiativă.
- Să clarifice dacă Oana Țoiu a avut mandatul oficial de a semna scrisoarea în numele României.
- Să precizeze dacă președintele țării a fost informat în prealabil despre acest demers.
Senatorii au acordat o atenție deosebită intereselor României în regiunea Mării Negre, Republica Moldova și Ucraina. În declarație se subliniază că aceste subiecte, alături de securitatea flancului estic al NATO, politica energetică și relațiile transatlantice, reprezintă interese naționale fundamentale și nu ar trebui să depindă exclusiv de deciziile majorității statelor membre ale UE.
Reacția Oanei Țoiu
Ministra de Externe a respins acuzațiile și a declarat că România nu a renunțat la dreptul său de veto.
Oana Țoiu a explicat că documentul semnat nu elimină dreptul de veto, ci prevede, printre altele, necesitatea justificării utilizării acestuia prin prisma intereselor naționale.
Potrivit ministrei, modificarea regulilor de vot nu este posibilă fără acordul statelor membre ale UE și respectarea procedurilor prevăzute de tratatele europene. Ea a subliniat, de asemenea, că în prezent nu există în Parlament o propunere privind eliminarea dreptului de veto.
Ce țări au susținut inițiativa
Pe lângă România, scrisoarea a fost semnată de Austria, Danemarca, Belgia, Finlanda, Franța, Germania, Luxemburg, Țările de Jos, Spania și Suedia.
Inițiatorii consideră că, în ultimii ani, dreptul de veto a blocat în repetate rânduri adoptarea unor decizii de politică externă la nivelul UE. Aceștia propun utilizarea mai frecventă a mecanismului de abținere constructivă și analizarea posibilității de extindere a votului cu majoritate calificată.
Totuși, modificarea regulilor actuale necesită, la rândul său, acordul unanim al statelor membre ale Uniunii Europene.