Uniunea Europeană își menține poziția împotriva exploatării petrolului, gazelor naturale și cărbunelui în regiunea arctică, în pofida presiunilor legate de securitatea energetică. Noua strategie pentru Arctica, prezentată marți, 20 octombrie, de Comisia Europeană și șefa diplomației europene, Kaja Kallas, prevede protejarea ecosistemului și limitarea dezvoltării proiectelor de extracție a combustibililor fosili. Totuși, Bruxellesul renunță la un angajament mai dur, inclus în strategia precedentă, privind promovarea unei interdicții internaționale obligatorii, relatează Reuters.
Potrivit documentului, Uniunea Europeană rămâne angajată să se asigure că petrolul, cărbunele și gazele naturale rămân în subsol, inclusiv în regiunile arctice.
Comisia Europeană susține că va colabora cu partenerii internaționali pentru protejarea mediului și prevenirea dezvoltării proiectelor de exploatare a hidrocarburilor care ar putea pune în pericol ecosistemul fragil al Arcticii.
Bruxellesul renunță la o interdicție mai dură
Deși își menține obiectivele de mediu, noua strategie conține o schimbare importantă față de documentul adoptat în 2021.
Atunci, Uniunea Europeană își propunea să promoveze un acord internațional obligatoriu prin care să fie interzisă dezvoltarea unor noi zăcăminte de hidrocarburi în Arctica și în regiunile învecinate. De asemenea, Bruxellesul urmărea interzicerea achiziționării produselor provenite din astfel de exploatări.
În noul document, acest angajament nu mai apare.
Un oficial european a explicat pentru Reuters că schimbarea reflectă realitățile geopolitice actuale și dificultatea tot mai mare de a obține un consens internațional asupra unor asemenea restricții.
Astfel, UE continuă să se opună exploatării combustibililor fosili în Arctica, dar nu mai insistă asupra instituirii unei interdicții internaționale obligatorii.
Norvegia cere acces la noi zăcăminte
Poziția Bruxellesului vine în contradicție cu interesele energetice ale Norvegiei, unul dintre principalii furnizori de gaze naturale ai Europei.
Autoritățile norvegiene au cerut Uniunii Europene să renunțe la opoziția față de noi proiecte de foraj în regiunea arctică.
Norvegia se confruntă cu perspectiva reducerii producției de petrol începând cu anii 2030, pe măsură ce zăcămintele existente se epuizează.
În lipsa unor noi descoperiri, companii energetice precum Equinor ar putea avea dificultăți în menținerea actualelor niveluri de producție.
Potrivit Financial Times, autoritățile norvegiene au argumentat că exploatările din Marea Barents nu ar trebui tratate la fel ca proiectele din zonele arctice acoperite permanent de gheață.
Arctica devine tot mai importantă pentru securitatea Europei
Noua strategie europeană nu se limitează la protecția mediului. Bruxellesul acordă o atenție sporită securității, în contextul intensificării competiției geopolitice în regiune.
Potrivit Associated Press, UE intenționează să consolideze supravegherea maritimă, să protejeze cablurile submarine și să monitorizeze activitățile flotei petroliere rusești folosite pentru ocolirea sancțiunilor occidentale.
Printre măsurile examinate se numără dezvoltarea unei flote europene de spărgătoare de gheață, extinderea capacităților de supraveghere prin satelit și îmbunătățirea legăturilor de transport dintre Europa și regiunea arctică.
De asemenea, Uniunea Europeană urmărește consolidarea cooperării cu Groenlanda și cu alți parteneri din regiune.
Arctica se încălzește de aproximativ patru ori mai repede decât media globală, ceea ce accelerează topirea gheții și deschide noi rute maritime. În același timp, accesul la resursele naturale și importanța strategică a regiunii sporesc interesul marilor puteri, inclusiv al Rusiei, Chinei și Statelor Unite.