Guvernul promite salarii mai mari pentru aproximativ 172 de mii de bugetari, începând cu 1 ianuarie 2027, însă reforma salarizării vine cu un cost estimat considerabil mai mic decât cel anunțat anterior. Dacă în august Executivul vorbea despre peste 5 miliarde de lei, acum suma a fost redusă la 3,2 miliarde. Autoritățile explică diferența prin modificarea contribuțiilor sociale. Între timp, inflația anuală a ajuns la 10,8%, ceea ce ridică întrebări despre cât se vor simți în buzunarele angajaților majorările promise.
Proiectul noii legi a salarizării a fost aprobat joi, 12 noiembrie, în cadrul ședinței Guvernului și urmează să fie transmis Parlamentului.
Potrivit comunicatului Executivului, salariile celor aproximativ 172 de mii de angajați vizați de reformă ar urma să crească, în medie, cu 15,7%.
De la peste 5 miliarde la 3,2 miliarde de lei. Explicația Guvernului
În august, premierul Vasile Tofan anunța că reforma va necesita o majorare a fondului de salarizare cu peste 5 miliarde de lei, urmând ca acesta să depășească 38 de miliarde în 2027.
La mai puțin de trei luni distanță, costul suplimentar estimat pentru implementarea reformei a ajuns la 3,2 miliarde de lei.
Ministra Finanțelor, Victoria Belous, a explicat că diferența rezultă din reducerea contribuțiilor sociale plătite de angajatorii din sectorul bugetar.
„Anterior am spus că este nevoie de 5 miliarde. Acea estimare se baza pe contribuțiile în Fondul Asigurărilor Sociale în sectorul bugetar de 29%. Diferit față de restul țării, unde era 24%. Prin politica fiscală am uniformizat și am redus contribuțiile de bază de la 29% la 24%, respectiv estimarea actuală a costului salarizării s-a diminuat la 3,2 miliarde”, a declarat Belous.
Astfel, potrivit explicației oferite de minister, reducerea sumei reprezintă o revizuire a costurilor de finanțare, nu neapărat o tăiere a majorărilor salariale.
Cine primește cei mai mulți bani?
Potrivit estimărilor prezentate de Guvern, cea mai mare alocare financiară suplimentară va merge către educație, unde aproximativ 60 de mii de angajați vor beneficia de o majorare medie de 14,4%. Pentru această categorie este prevăzut un miliard de lei.
Alte 845 de milioane de lei sunt destinate personalului tehnic, auxiliar și muncitorilor, aproximativ 50 de mii de persoane. În cazul acestora, creșterea medie estimată este de 19,3%.
În celelalte domenii, majorările medii anunțate sunt următoarele:
- Apărare națională: 20,6%
- Administrație publică: 15,3%
- Ordine publică: 15%
- Sănătate și asistență socială: 14,9%
- Cultură și sport: 14,1%
- Justiție: 14,1%
Cât vor câștiga angajații?
Potrivit exemplelor prezentate de Executiv, un profesor cu gradul didactic II ar urma să primească un salariu mediu de 14.828 de lei, față de 13.030 de lei în prezent.
Un soldat dintr-o unitate militară ar urma să câștige 13.104 lei, față de 10.566 de lei, iar un polițist de sector va avea un salariu mediu de 15.675 de lei, comparativ cu 13.024 de lei.
Pentru un asistent medical, creșterea prevăzută este de la 10.300 la 12.800 de lei, iar pentru un lucrător social, de la 6.780 la 8.178 de lei.
Unele dintre cele mai mari majorări procentuale din exemplele prezentate sunt prevăzute pentru bucătari, ale căror salarii medii ar urma să crească de la 6.459 la 9.039 de lei, și pentru asistenții de educator, de la 6.811 la 9.140 de lei.
Salarii de peste 55 de mii de lei pentru conducerea țării
În timp ce Guvernul anunță o majorare salarială medie de 15,7% pentru angajații vizați de reformă, noua grilă prevede salarii de bază considerabil mai mari și pentru conducerea statului.
Potrivit calculelor realizate pe baza coeficienților propuși, salariile de bază ale președintei Maia Sandu, premierului Vasile Tofan și președintelui Parlamentului, Igor Grosu, ar urma să ajungă la 55.650 de lei brut lunar, începând cu 1 ianuarie 2027.
În cazul deputaților, salariul de bază ar urma să crească de la aproximativ 20.800 la 45.900 de lei lunar. Totuși, autoritățile susțin că o parte dintre compensațiile acordate în prezent parlamentarilor vor fi incluse în salariu, astfel încât majorarea salariului de bază nu reflectă neapărat creșterea venitului total.
Salarii mai mari, dar și prețuri care continuă să crească
În timp ce Executivul anunță majorări salariale medii de 15,7%, datele Biroului Național de Statistică arată că, în octombrie 2026, inflația anuală a ajuns la 10,8%.
În ultimele 12 luni, serviciile s-au scumpit cu 18,1%, bunurile nealimentare cu 9,5%, iar produsele alimentare cu 6,4%.
Astfel, majorările salariale promise de Guvern vin într-o perioadă în care creșterea prețurilor pune o presiune tot mai mare pe bugetele populației.
De exemplu, dacă salariile ar crește cu 15,7%, iar prețurile cu 10,8% în aceeași perioadă, câștigul real ar fi de numai aproximativ 4,4%.
De unde vine termenul „plăcinta”?
În 2022, Maia Sandu compara bugetul țării cu o plăcintă și le spunea cetățenilor că, „dacă plăcinta este mică, nu o să ne ajungă”.
Șefa statului declara atunci că autoritățile trebuie să creeze condiții pentru dezvoltarea economiei, astfel încât „plăcinta” să crească.