Republica Moldova avansează în negocierile cu Uniunea Europeană, adoptă legi și bifează noi etape ale procesului de aderare. Bruxellesul vorbește despre progrese și ne îndeamnă chiar să le sărbătorim. Economistul Veaceslav Ioniță ridică însă o întrebare mai puțin comodă: ce simte din toate acestea cetățeanul de rând, într-o țară în care aproape fiecare al treilea om trăiește în sărăcie, tarifele cresc, iar economia abia se mișcă?
Ioniță spune că integrarea europeană riscă să fie percepută de oameni doar ca un proces birocratic, dacă autoritățile vorbesc exclusiv despre legi, capitole și clustere.
„Ei adoptă niște legi, bifează niște lucruri. Pentru oameni, integrarea europeană rămâne doar birocrație”, a descris economistul percepția care se poate forma în societate.
Ioniță nu contestă necesitatea armonizării legislației cu cea europeană. Întrebarea lui este alta: ce se schimbă concret după adoptarea acestor legi?
„Întrebarea mea este: ce consecințe are acest lucru pentru cetățean și cum îl influențează?”, spune economistul.
Datele oficiale arată că întrebarea nu este una abstractă.
În 2021, rata sărăciei absolute era de 24,5%. Până în 2024, aceasta a urcat la 33,6%.
În 2025, indicatorul a coborât la 31,1%, ceea ce înseamnă că aproape fiecare al treilea locuitor al Republicii Moldova trăia sub pragul sărăciei absolute.
În sate, situația este și mai gravă: 40% din populație se afla în sărăcie. Iar cea mai vulnerabilă categorie sunt persoanele de peste 60 de ani, unde rata ajunge la 38,9%.
În acest context, Ioniță formulează criteriul prin care, în opinia sa, ar trebui măsurat succesul parcursului european:
„Integrarea europeană înseamnă o viață decentă pentru persoanele în vârstă?”
Deocamdată, Moldova avansează la capitolul negocieri, dar viața de zi cu zi continuă să se scumpească.
Potrivit Biroului Național de Statistică, în septembrie 2026 prețurile de consum erau cu 8,6% mai mari decât cu un an înainte. Tarifele reglementate la energia electrică crescuseră cu 23,7%, iar cele la gazele naturale — cu 21,3%.
Și asta înainte ca noul tarif la gaze să intre pe deplin în facturile pentru sezonul rece. Din 1 octombrie, consumatorii casnici Energocom plătesc aproximativ 26,14 lei pentru un metru cub de gaze.
Nici economia nu oferă deocamdată argumente pentru un optimism fără rezerve. În prima jumătate a anului 2026, PIB-ul Republicii Moldova a crescut în termeni reali cu doar 0,6% față de aceeași perioadă a anului trecut.
Pe acest fundal, la Chișinău a venit comisara europeană pentru extindere, Marta Kos.
Întrebată pe 9 noiembrie despre problemele din justiție și lupta împotriva corupției, oficiala europeană s-a arătat surprinsă de accentul pus pe restanțe. Potrivit NewsMaker, Kos a amintit că Moldova se numără printre statele candidate cu cele mai mari progrese și a îndemnat societatea să se concentreze și pe partea pozitivă a raportului Comisiei Europene.
Doar că Raportul pentru Republica Moldova din 2026 oferă suficiente motive și pentru o discuție mai puțin festivă.
Comisia Europeană constată progrese bune în combaterea corupției, inclusiv mai multe condamnări și confiscări. În același timp, cere investigații mai eficiente, mai multe condamnări definitive și rezultate mai bune în recuperarea bunurilor provenite din infracțiuni.
Unul dintre cele mai elocvente exemple privește durata proceselor. În 2025, 38 de dosare de corupție la nivel înalt, care vizau în total 85 de persoane, au fost închise de instanțele de fond pentru că expirase termenul de prescripție.
Așadar, Moldova poate avea simultan progrese în procesul de aderare și probleme serioase în interiorul țării. Cele două realități nu se exclud.
Iar întrebarea ridicată de Ioniță rămâne: dacă integrarea europeană trebuie să schimbe Republica Moldova, când și prin ce mecanisme va începe această schimbare să se vadă în veniturile, facturile și nivelul de trai al oamenilor?
Pentru guvernare este simplu să arate numărul legilor adoptate și al capitolelor deschise. Mai dificil este să explice unei familii aflate sub pragul sărăciei ce înseamnă toate aceste progrese pentru viața ei de astăzi.
Iar acest răspuns poate fi cerut acum, nu după următorul raport favorabil de la Bruxelles.
