Dincolo de efervescența muzicală a festivalului, aniversarea din acest an este o reverență adusă unui parcurs istoric spectaculos. Amplasat pe cele șapte coline din vecinătatea râului Bâc, Chișinăul a traversat secole de transformări radicale.
Prima atestare documentară a orașului datează din 17 iulie 1436, moment care marchează începutul unei evoluții ce a transformat o aglomerație rurală dens populată într-un centru administrativ și cultural regional. Istoria capitalei a fost marcată de etape definitorii:
Secolele XVII-XVIII: Centru administrativ
Orașul a trecut prin perioade de dezvoltare sub oblăduire mănăstirească, dar și prin momente de cumpănă, precum devastarea provocată de armata otomană în 1739.
Treptat Chişinăul se extinde teritorial spre actualul bd. Ştefan cel Mare, numit pe atunci strada Moskovskaia. În 1830-36 este înălţată Catedrala cu clopotniţa şi pusă baza unei grădini publice. Creşterea oraşului a făcut ca satele Buiucani, Schinoasa, Tăbăcăria, Mălina să devină suburbii ale Chişinăului în anii 1830-1940.
Secolul XIX: Proclamarea Unirii
După 1812, Chișinăul devine centrul Basarabiei, conturându-și identitatea urbană prin ridicarea unor simboluri precum Catedrala Mitropolitană (1830-1836) și punerea bazelor primei grădini publice. Oraşul capătă aspect urban românesc. Aici sunt deschise mai multe şcoli, tipografii, biblioteci, teatre. Încep să funcţioneze un şir de întreprinderi ale industriei alimentare: prima moară mecanizată, fabrica de pâine, fabrica de mezeluri, fabrica de cvas şi limonadă, fabrica de bomboane, fabrici de încălţăminte, tricotaje, fabrica de blănuri, sunt organizate expoziţii de mărfuri industriale şi maşini agricole.
Perioada interbelică
După Unirea din 1918, orașul a cunoscut o înflorire culturală și industrială fără precedent. Au apărut primele instituții academice, precum Institutul Social Român, și s-au pus bazele unei industrii moderne, transformând Chișinăul într-un pol al modernității europene.
În 1934 Pantelimon Halippa a fondat prima instituţie de ştiinţe academice din Basarabia – Institutul Social Român. Încă în 1918, tot sub preşedinţia lui Halippa a fost fondată Universitatea Populară Moldovenească
1939-1945 Al Doilea Război Mondial
Secolul XX și reconstrucția : Deși a suferit distrugeri masive în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, orașul a renăscut sub coordonarea arhitectului Alexei Șciusev, devenind capitala RSS Moldovenești și păstrându-și, în ciuda vicisitudinilor politice, rolul de bastion al culturii naționale.
Independența Republicii Moldova
Ca urmare a proclamării independenţei Republicii Moldova, la 27 august 1991, importanţa politică, administrativă şi culturală a oraşului Chişinău a crescut. Timp de 585 de ani, vechea aglomeraţie rurală de la Chişinău a cunoscut o evoluţie complexă, cu multe momente dramatice sau chiar tragice, până în zilele noastre, când ea aspiră să exprime din plin funcţia de capitală a unui stat european modern.