Cumpărăturile online au încetat de mult să fie doar un moft, devenind motorul care pune în mișcare o întreagă industrie în Republica Moldova: piața serviciilor poștale. Dacă până nu demult acest sector era într-o amorțeală cronică, astăzi el trăiește o adevărată revoluție, alimentată de apetitul nostru tot mai mare pentru comenzi livrate direct la ușă.

Peste 18 miliarde de lei au cheltuit moldovenii pe cumpărături online în 2025, transformând radical modul în care primim coletele.

Potrivit analizei realizate de expertul economic Veaceslav Ioniță, cifrele vorbesc de la sine. În perioada 2024–2025, comerțul online practic s-a dublat. Doar anul trecut, moldovenii au făcut cumpărături din afara țării în valoare de 14,9 miliarde de lei, la care se adaugă alte 3,5 miliarde lei cheltuite în magazinele online autohtone.

Cine câștigă cursa livrărilor?

Această explozie a cererii a adus bani mulți în sectorul poștal, dar banii nu au mers la operatorul național, „Poșta Moldovei”. Dimpotrivă, forța de schimbare a venit din mediul privat. În timp ce operatorul de stat se confruntă cu dificultăți și chiar cu o scădere a veniturilor în 2025, companiile private internaționale au preluat frâiele.

Expertul subliniază un detaliu izbitor: peste 80% din creșterea întregii piețe poștale din ultimul an a fost generată de doar doi operatori privați – „Nova Poshta” din Ucraina și „Fan Courier” din România. Aceștia au înțeles rapid că, pentru a supraviețui, trebuie să fie rapizi, eficienți și adaptați nevoilor consumatorului modern.

O piață care angajează

Diferența dintre succes și stagnare se vede și în numărul de angajați. Companiile private își măresc constant echipele pentru a face față volumului uriaș de colete, în timp ce „Poșta Moldovei” stagnează, nereușind să se sincronizeze cu ritmul amețitor al pieței.

Pentru noi, consumatorii, această competiție acerbă este, în final, un lucru bun: avem mai multe opțiuni, servicii mai rapide și o diversitate mai mare de produse care ajung la noi în timp record. Totuși, situația operatorului național rămâne, așa cum o numește Veaceslav Ioniță, „regretabilă”, fiind un semnal clar că fără o modernizare profundă, statul riscă să rămână un simplu spectator pe o piață în plină expansiune.