Guvernele europene analizează posibilitatea de a le acorda companiilor energetice și operatorilor de infrastructură dreptul de a neutraliza dronele care amenință obiectivele strategice. Franța a adoptat deja o lege în acest sens, Germania examinează modificările legislative necesare, iar Polonia a autorizat unități specializate de securitate să doboare drone în anumite zone.
Potrivit Reuters, autoritățile europene sunt tot mai îngrijorate de numărul incidentelor cu drone în apropierea infrastructurii critice și de riscul unor atacuri hibride care ar putea afecta alimentarea cu energie electrică a milioane de oameni.
O sursă importantă de îngrijorare este experiența Ucrainei, unde atacurile rusești asupra infrastructurii energetice au provocat în repetate rânduri întreruperi masive ale alimentării cu electricitate și căldură.
„Teoretic, dar și din ce în ce mai probabil în practică, în această iarnă ar putea avea loc întreruperi ale încălzirii din cauza atacurilor hibride”, a avertizat secretarul general al asociației europene a industriei energetice Eurelectric, Kristian Ruby.
Reuters a discutat cu peste 30 de reprezentanți ai companiilor energetice, instituțiilor publice și experți în domeniul dronelor. Potrivit acestora, tehnologiile de detectare și neutralizare a aparatelor fără pilot se dezvoltă mult mai rapid decât legislația care reglementează utilizarea lor.
Franța a permis deja companiilor să doboare drone
Franța se numără printre primele țări care au adoptat astfel de măsuri. În august, Parlamentul francez a aprobat o lege care permite operatorilor autorizați ai infrastructurii critice și contractorilor specializați să detecteze, să bruieze și să distrugă dronele în apropierea anumitor obiective strategice.
Decizia a venit după o serie de incidente, inclusiv apariția unor drone deasupra bazei de submarine nucleare Île Longue, din nord-vestul Franței, în decembrie 2025.
Autoritățile franceze intenționează ca, până în 2027, să extindă lista obiectivelor strategice dotate cu sisteme de protecție împotriva dronelor.
Printre potențialii participanți la program se numără compania energetică de stat EDF și operatorul feroviar SNCF.
Guvernul pregătește o listă a tehnologiilor autorizate, inclusiv sisteme de bruiaj electronic și drone interceptoare.
La poligonul de testare Brétigny-sur-Orge, situat la sud de Paris, specialiștii testează deja diferite soluții. În cadrul programului au fost incluse într-un catalog 17 sisteme antidronă și trei companii integratoare, iar evaluarea acestora continuă.
Pe termen lung, autoritățile franceze vor să automatizeze cât mai mult protecția obiectivelor strategice, astfel încât personalul de securitate să poată detecta amenințările și activa sistemele de apărare prin simpla apăsare a unui buton.
Germania și Austria analizează noi competențe, Polonia a trecut deja la acțiune
În Germania, combaterea dronelor rămâne, deocamdată, în principal responsabilitatea poliției.
Totuși, Ministerul german de Interne a declarat pentru Reuters că analizează posibilitatea unor modificări legislative care să permită operatorilor de infrastructură critică și companiilor specializate să participe activ la neutralizarea dronelor.
Îngrijorările s-au intensificat după un incident produs în august pe aeroportul Leipzig/Halle, unde o dronă încărcată cu explozibili a fost descoperită în apropierea unui avion cargo ucrainean.
Germania a atribuit responsabilitatea incidentului Rusiei. Moscova a respins acuzațiile și a negat în repetate rânduri implicarea în atacuri hibride pe teritoriul Europei.
În septembrie, Austria a anunțat, la rândul său, intenția de a extinde competențele operatorilor de infrastructură critică, inclusiv ale marilor companii energetice.
Ministra austriacă a Apărării, Klaudia Tanner, a recunoscut că statul nu poate asigura de unul singur protecția fiecărui obiectiv strategic.
Polonia a mers și mai departe. În jurul principalelor obiective energetice au fost deja instituite zone cu restricții de zbor pentru drone.
Unitățile de securitate special autorizate au primit dreptul să distrugă, să neutralizeze sau să preia controlul asupra dronelor care încalcă restricțiile stabilite.
În paralel, companiile continuă exercițiile comune cu poliția și armata.
Cine răspunde dacă o dronă doborâtă cade peste oameni?
Unul dintre principalele obstacole în calea extinderii acestor competențe îl reprezintă răspunderea juridică.
Doborârea unei drone poate provoca prăbușirea fragmentelor acesteia, pagube materiale, rănirea unor persoane sau chiar pierderi de vieți omenești.
În asemenea situații apare întrebarea: cine va răspunde pentru consecințe — statul, operatorul infrastructurii sau angajații care au decis neutralizarea amenințării?
Reprezentanții companiilor energetice subliniază că lipsa unor mecanisme juridice clare îi determină să fie prudenți în utilizarea sistemelor antidronă.
În același timp, tehnologiile moderne permit deja integrarea detectării, identificării și neutralizării dronelor într-un sistem automatizat, capabil să reacționeze în doar câteva secunde.
Concernul german din industria apărării Rheinmetall a declarat pentru Reuters că interesul operatorilor privați de infrastructură pentru astfel de soluții a crescut considerabil.
Totuși, principala problemă nu este atât capacitatea tehnică de a doborî o dronă, cât timpul necesar între identificarea amenințării și obținerea autorizației de intervenție.
Țările baltice și Polonia își fortifică infrastructura energetică
În paralel cu pregătirea noilor legi, statele europene consolidează protecția fizică a infrastructurii energetice.
Lituania construiește o stație electrică fortificată în apropierea frontierei cu Rusia.
În țările baltice și Polonia sunt analizate măsuri suplimentare de securitate, inclusiv construirea unor fortificații și buncăre, instalarea plaselor antidronă și constituirea unor rezerve de echipamente care nu pot fi înlocuite rapid.
Motivul este vulnerabilitatea ridicată a rețelelor energetice: o dronă relativ ieftină poate distruge echipamente extrem de costisitoare. De exemplu, fabricarea și livrarea transformatoarelor de mare putere pot dura ani, iar restabilirea infrastructurii avariate poate necesita luni întregi.
Cu toate acestea, nu toate companiile energetice susțin ideea de a combate singure dronele.
Asta Sihvonen-Punkka, directoarea operatorului finlandez de rețele electrice Fingrid, consideră că protejarea infrastructurii critice împotriva unor asemenea amenințări trebuie să rămână responsabilitatea instituțiilor statului și a forțelor armate.
O poziție similară este susținută de compania energetică finlandeză Fortum.
Astfel, țările europene își revizuiesc treptat abordarea privind securitatea infrastructurii critice. Dacă anterior companiile energetice se concentrau în principal pe restabilirea funcționării rețelelor după eventuale atacuri, acum se pune tot mai mult accent pe prevenirea acestora.
Deocamdată însă nu există o abordare comună la nivel european: unele state le-au acordat deja operatorilor dreptul de a neutraliza drone, altele abia analizează această posibilitate, iar o parte dintre companii insistă că folosirea forței trebuie să rămână exclusiv în atribuțiile statului.