Platforma civică „Bună Ziua” și Asociația CPAC din România lansează Comitetul Justiției, un proiect independent care își propune să monitorizeze modul în care sunt adoptate și aplicate legile în Republica Moldova, precum și efectele acestora asupra cetățenilor.
Comitetul nu este o instituție de stat, o instanță de judecată sau o structură politică. Nu va putea anula decizii și nici stabili vinovăția unei persoane. Rolul său va fi să identifice probleme și lacune în sistemul juridic și să propună soluții.
„O lege poate să sune foarte bine pe hârtie, dar efectele pe care le produce în practică s-ar putea să nu fie cele mai fericite”, a explicat la prezentarea proiectului Alina Mihaela Bica, fosta șefă a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism din România.
Activitatea Comitetului va fi împărțită în trei direcții.
Prima vizează traseul unei legi, de la înregistrarea proiectului în Parlament până la publicarea în Monitorul Oficial. Experții vor verifica dacă au avut loc consultări publice, dacă au fost luate în calcul avizele specialiștilor, ce modificări au apărut între lecturi și, acolo unde este cazul, de ce s-a recurs la procedura de urgență.
„Atunci când sărim peste reguli din dorința de a face bine, s-ar putea să iasă rău, pentru că regula este cea care ne ajută să nu greșim”, a declarat Bica.
Potrivit acesteia, procedurile vor fi analizate indiferent de cine a inițiat proiectul sau de cine se află la guvernare.
A doua direcție privește modul în care legea este aplicată în cazuri concrete. Comitetul vrea să verifice dacă autoritățile și instanțele tratează în mod similar situații comparabile: dacă sunt respectate termenele, dacă apărarea are acces la materialele dosarului și dacă deciziile privind arestarea sau alte măsuri administrative și fiscale sunt suficient motivate.
„Că-i deputat, că-i cioban, că este portarul de la hotel, procuror sau ministru, regula trebuie să fie la fel pentru toți”, a subliniat Bica.
A treia direcție ține de consecințele funcționării sistemului de justiție. Vor fi urmărite executarea hotărârilor CtEDO, volumul de muncă al instanțelor, posturile vacante, mobilitatea judecătorilor și uniformitatea practicii judiciare.
În hotărârile pronunțate în 2025 în cauze privind Republica Moldova, CtEDO a constatat 33 de încălcări ale dreptului la un proces echitabil și 21 ale dreptului de proprietate.
În total, în 2025, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunțat 48 de hotărâri în cauze privind Republica Moldova, iar în 45 dintre acestea a constatat cel puțin o încălcare a Convenției Europene.
Din componența anunțată a Comitetului Justiției fac parte avocatul și fostul membru al Consiliului Superior al Magistraturii din România Adrian Toni Neacșu, fosta procuroare a Parchetului General Viorica Stoica, avocata și fosta procuroare-șefă adjunctă a DIICOT Angela Elisabeta Ciurea, fostul judecător al Tribunalului București Andi Mihai Malaliu și Alina Mihaela Bica.
Asociația CPAC, condusă de Alexandru Stuparu, se ocupă de selectarea experților și de organizarea proiectului.
Comitetul promite să actualizeze săptămânal o bază de date publică, să publice rapoarte lunare, iar la sfârșitul anului să prezinte o evaluare generală și un set de recomandări.
Materialele despre activitatea Comitetului vor fi publicate pe un site care urmează să fie lansat.
Cetățenii, juriștii și organizațiile societății civile vor putea semnala probleme și propune teme concrete pentru analiză.
După cum a scris anterior Mlive, inițiatorul platformei „Bună Ziua” este omul de afaceri Veaceslav Platon. Proiectul a fost anunțat pe 4 septembrie ca o platformă civică menită să reunească specialiști din Republica Moldova și din alte țări pentru elaborarea unor reforme economice, discutarea unei idei naționale și analiza problemelor din justiție și societate.
