Inflația din Republica Moldova, care se situează în prezent la aproximativ 7%, ar putea ajunge în viitorul apropiat la 9–10%, avertizează directorul executiv al Expert-Grup, Adrian Lupușor. Potrivit acestuia, în aceste condiții, înăsprirea politicii monetare și majorarea ratei de bază reprezintă „pastila amară” necesară pentru a evita o accelerare și mai puternică a scumpirilor.
„La o inflație de circa 7% la moment, care riscă să urce la 9–10% în viitorul apropiat, majorarea ratei de bază este acea pastilă amară pe care trebuie să o administrăm economiei pentru a evita o inflație și mai mare”, a declarat Adrian Lupușor.
Potrivit expertului, printre primii care vor resimți efectele unei rate de bază mai mari se numără bugetul de stat. În condițiile în care Guvernul se împrumută masiv de la bănci pentru a finanța deficitul bugetar în creștere, costurile noilor împrumuturi vor deveni mai mari.
Creditele mai scumpe îi vor afecta și pe cetățenii și companiile care au deja împrumuturi sau intenționează să contracteze unele noi. Lupușor consideră însă că impactul asupra pieței creditare ar trebui să fie mai redus, deoarece băncile din Republica Moldova nu se confruntă în prezent cu un deficit de lichiditate.
„Problema nu este la banca centrală, ci în expunerea economiei naționale la fenomene inflaționiste, cuplate cu un deficit bugetar riscant de mare și dezechilibre majore în balanța de plăți care ne face extrem de expuși șocurilor inflaționiste din afară”, a subliniat directorul executiv al Expert-Grup.
Experții atrag atenția și asupra ritmului slab de creștere a economiei. Marina Soloviova, directoarea programului „Politici economice” al Expert-Grup, spune că stagnarea înregistrată la începutul anului a continuat și în trimestrul II din 2026, iar creșterea reală a PIB-ului a rămas sub 1%.
„În trimestrul II 2026, stagnarea economică înregistrată în primul trimestru a continuat, creșterea reală a PIB-ului fiind sub 1%. Chiar și această creștere slabă s-a datorat nu atât valorii adăugate brute, cât impozitelor nete pe produse”, a declarat Soloviova.
Evoluțiile au fost însă diferite de la un sector la altul. Cea mai mare contribuție pozitivă a venit din industria prelucrătoare, în timp ce sectorul informațiilor și comunicațiilor este în scădere pentru al doilea trimestru consecutiv.
În același timp, economista a remarcat și câteva semnale pozitive.
„S-au majorat investițiile în mașini și utilaje cu 13% în termeni reali, ceea ce va conduce la creștere economică viitoare. A crescut cu 1% în termeni reali și consumul final al gospodăriilor casnice, în particular datorită majorării reale a salariului mediu cu 2%”, a precizat Soloviova.
Un alt set de riscuri este legat de politica bugetar-fiscală pentru 2027. Stas Madan, directorul programului „Mediul de afaceri și IMM” al Expert-Grup, a atras atenția că doar reforma salarizării din sectorul public va necesita anul viitor cheltuieli suplimentare de peste 5 miliarde de lei.
„Guvernul mizează pe venituri suplimentare de circa 5,1 miliarde lei din măsurile fiscale. Principiul e corect, deoarece creșterile salariale trebuie acoperite din impozite, nu din datorii. Problema însă este că salariile cresc pentru totdeauna, pe când unele venituri sunt temporare”, a declarat Madan.
Expertul a dat drept exemplu taxa de solidaritate pentru sectorul financiar, care ar urma să fie aplicată doar în 2027, dar și cele 500 de milioane de lei pe care autoritățile estimează că le vor încasa din taxa pe jocurile de noroc, o prognoză pe care acesta o consideră nerealistă.
„Nici accizele mai mari nu garantează încasări proporționale, pentru că oamenii își pot reduce consumul, iar contrabanda poate crește”, a adăugat Madan.
Expert-Grup critică și ritmul lent de implementare a marilor proiecte de infrastructură. Vitalie Rapcea, directorul programului „Infrastructură economică și de mediu”, spune că întârzierile în realizarea investițiilor capitale au devenit o problemă reală.
„Tempoul lent de implementare a proiectelor de investiții capitale, fie că este vorba despre construcția unui penitenciar sau spital nou, a unui sistem de irigare, drum sau reabilitarea căilor ferate, reprezintă o problemă reală”, a declarat Rapcea.
Potrivit lui, înainte de a crea o nouă structură responsabilă de proiectele strategice, Guvernul ar trebui să identifice mai întâi cauzele care duc la întârzieri cronice.
„În locul unui tempou accelerat de implementare a proiectelor investiționale, avem șansa să ne împotmolim în birocrația modificării acordurilor internaționale de finanțare, fără a aduce valoare nici în amonte, la pregătirea proiectelor, nici în aval, la implementarea acestora”, a avertizat expertul.
Expert-Grup recomandă Guvernului să identifice și să elimine punctual blocajele care întârzie proiectele strategice, să creeze un portofoliu național clar de proiecte investiționale și să publice sistematic informații despre stadiul implementării acestora.