În Republica Moldova, instituțiile statului dețin date contradictorii privind numărul întreprinderilor de stat, sute de entități nu au informații complete de înregistrare, iar zeci de întreprinderi se află de ani de zile în proces de lichidare. În același timp, în perioada 2017–2026, aproximativ 205 milioane de lei au fost cheltuite pentru indemnizațiile și recompensele membrilor organelor colegiale de conducere. Asupra acestor probleme a atras atenția activistul civic Andrei Ioniță, după analizarea raportului comisiei parlamentare de anchetă privind activitatea întreprinderilor de stat.

Într-o postare pe Telegram, Ioniță a declarat că statul nu dispune nici până în prezent de informații unice și credibile despre propriile întreprinderi și patrimoniul acestora.

„Statul care nu știe ce are nu poate administra nimic”, a scris activistul.

Potrivit datelor din raportul parlamentar, citate de Ioniță, în Registrul de stat al persoanelor juridice figurează 513 întreprinderi de stat, în Registrul patrimoniului public – doar 163, iar Ministerul Finanțelor monitorizează activitatea a numai 87 de întreprinderi.

Totodată, dintre cele 513 întreprinderi de stat, 322 nu au un IDNO complet, iar în cazul altor 58 nu este indicat fondatorul.

În opinia lui Ioniță, acest lucru înseamnă că statul nu poate stabili cu exactitate cine răspunde de sutele de întreprinderi înregistrate, ce active dețin acestea și ce datorii au acumulat.

O altă problemă o reprezintă lichidarea întreprinderilor care nu mai funcționează. Potrivit activistului, 42 de întreprinderi care trebuiau radiate încă din 2019 nu au fost lichidate definitiv nici după șapte ani. Mai mult, 36 dintre acestea figurează ca radiate din evidența fiscală, dar continuă să apară drept active în Registrul de stat.

„Frumos stat digitalizat: o întreprindere poate fi moartă într-un registru și vie în altul”, ironizează Ioniță.

Din cele 152 de întreprinderi aflate în administrarea autorităților centrale, doar 77 sunt active. Alte 28 se află în procedură de insolvabilitate, 14 – în proces de lichidare, iar 33 nu desfășoară activitate.

Aceste proceduri se întind pe perioade îndelungate. Durata medie a proceselor de insolvabilitate este de aproape șapte ani, iar cea a lichidărilor ajunge la 13 ani. În cazul a 15 întreprinderi insolvabile, în Registrul patrimoniului public lipsesc cu desăvârșire datele financiare.

Ioniță a atras atenția și asupra rezultatelor controalelor. În perioada 2023–2026 au fost efectuate 126 de inspectări financiare, în urma cărora 45 de materiale au fost transmise organelor de drept.

Totuși, potrivit activistului, raportul nu oferă informații clare despre câte dosare penale au fost pornite, cine a fost tras la răspundere și ce sume au fost recuperate de stat.

Între timp, cheltuielile pentru remunerarea organelor de conducere continuă. Conform datelor prezentate de Ioniță, în perioada 2017–2026, aproximativ 205 milioane de lei au fost alocate pentru indemnizațiile și recompensele membrilor organelor colegiale de conducere. Plăți au fost efectuate inclusiv în cazul unor întreprinderi care nu desfășurau activitate economică.

Rezultatele financiare ale unei părți dintre întreprinderile de stat rămân, de asemenea, negative. În 2024, 37 dintre cele 87 de întreprinderi monitorizate de Ministerul Finanțelor au înregistrat pierderi totale de 517 milioane de lei.

„Consiliile și conducătorii sunt remunerați, dar rezultatele lipsesc. Sistemul continuă să plătească, să prelungească interimate, să rotească oameni prin consilii și să mimeze controlul”, a declarat Ioniță.

În opinia activistului, înainte de a trece la privatizarea, comasarea sau lichidarea întreprinderilor de stat, autoritățile trebuie să efectueze o inventariere completă a patrimoniului public, să stabilească activele reale, obligațiile financiare și persoanele responsabile.

„Mai întâi să aflăm ce avem. După aceea să discutăm ce vindem, ce păstrăm și cine răspunde pentru dezastru”, a conchis Ioniță.