Deputatul PSRM Bogdan Țîrdea a cerut audierea de urgență în Parlament a ministrului Apărării, Anatolie Nosatîi, în legătură cu proiectul de lege nr. 1031, care extinde condițiile pentru instituirea stării de asediu în Republica Moldova. Socialistul a avertizat că noile prevederi ar putea crea premise pentru anularea alegerilor, restrângerea drepturilor cetățenilor și prelungirea mandatelor conducerii țării. Inițiativa sa nu a fost însă susținută de majoritatea parlamentară PAS.

Țîrdea a venit cu această propunere pe 5 noiembrie, în cadrul ședinței plenare a Parlamentului, solicitând includerea subiectului pe ordinea de zi.

Potrivit deputatului, proiectul elaborat de Ministerul Apărării ridică semne serioase de întrebare, deoarece ar permite instituirea stării de asediu chiar și în absența unei agresiuni militare directe, în cazul unor posibile amenințări hibride.

„Ministerul Apărării a elaborat proiectul de lege numărul 1031, care ridică mari semne de întrebare. Potrivit proiectului, starea de asediu ar putea fi instituită chiar și fără o agresiune militară directă, în cazul unor posibile amenințări hibride”, a declarat Țîrdea.

Deputatul a enumerat trei riscuri principale care, în opinia sa, ar putea apărea dacă documentul va fi adoptat.

„Consecințele, în viziunea noastră, pot fi grave: unu, suspendarea alegerilor și referendumurilor și prelungirea mandatelor, inclusiv al președintelui; doi, restrângerea drepturilor și libertăților cetățenilor, adică restricții la circulație, restricții la părăsirea țării; trei, mobilizarea militară, inclusiv a cetățenilor aflați peste hotare”, a declarat Țîrdea.

„Stimați colegi, spuneți-mi, vă rog, cine stabilește ce este o amenințare hibridă și când ea apare? Cine garantează că legea nu va fi folosită pentru anularea alegerilor și menținerea la putere?”, a întrebat socialistul.

De asemenea, Țîrdea a ridicat problema unei eventuale rechiziționări a bunurilor cetățenilor pentru necesitățile statului.

„Vor putea autoritățile rechiziționa automobilele, clădirile și alte bunuri ale cetățenilor? Solicit audierea urgentă a ministrului Apărării, Anatolie Nosatîi”, a declarat deputatul.

La inițiativa sa a răspuns președintele Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică, deputatul PAS Lilian Carp.

Acesta a subliniat că proiectul de lege nu a ajuns încă în Parlament pentru examinare în procedură legislativă, iar dezbaterile ar trebui să aibă loc după parcurgerea etapelor preliminare.

„Proiectul de lege încă nu a intrat în Parlament în procedură legislativă. Eu vă dau asigurări dumneavoastră, dar și tuturor, cum intră în procedură legislativă, autorii vor fi chemați la audieri publice și dezbateri publice, să înțelegem despre ce e acest proiect. Și atunci, în cadrul acestor audieri, dezbateri publice, o să poată să se expună oricine, inclusiv societatea civilă”, a declarat Carp.

Cu toate acestea, propunerea lui Țîrdea privind audierea de urgență a ministrului Apărării nu a întrunit numărul necesar de voturi.

Amintim că anterior MLive a relatat că proiectul Ministerului Apărării prevede extinderea temeiurilor pentru instituirea stării de asediu. Pe lângă amenințarea directă a unei agresiuni armate, se propune ca acest regim să poată fi instituit și în cazul unor acțiuni hibride sau subversive grave, cu o componentă militară identificată, care amenință securitatea statului.

Pe durata stării de asediu, alegerile și referendumurile, de regulă, nu se desfășoară, iar procedurile electorale deja începute pot fi suspendate. Totodată, interdicția organizării alegerilor în asemenea condiții există și în legislația actuală. Constituția prevede, de asemenea, că președintele continuă să-și exercite atribuțiile până la depunerea jurământului de către succesor.

În plus, potrivit proiectului, cetățenii Republicii Moldova aflați peste hotare ar putea fi obligați să revină în țară în cazul declarării mobilizării, dacă sunt supuși mobilizării și au primit dispoziția corespunzătoare.

Proiectul de lege nr. 1031/MA/2026 a fost publicat pentru consultări publice, care se desfășoară în perioada 3–17 noiembrie. Documentul nu a fost încă adoptat și nici transmis Parlamentului pentru examinare în procedură legislativă.