Ministerul Apărării propune noi reguli pentru instituirea stării de asediu în Republica Moldova. Potrivit unui proiect de lege publicat de Guvern, acest regim ar putea fi declarat nu doar în cazul iminenței unei agresiuni armate, ca în prezent, ci și în cazul unor acțiuni hibride sau subversive grave, cu o componentă militară identificabilă. În timpul stării de asediu, alegerile sunt, în principiu, interzise, iar Constituția prevede că președintele își exercită funcția până la depunerea jurământului de către succesor.
Proiectul, elaborat de Ministerul Apărării, a fost inclus pe agenda ședinței secretarilor generali din 2 noiembrie.
Principala modificare se referă la condițiile în care poate fi instituită starea de asediu.
În prezent, Legea nr. 212/2004 leagă acest regim de iminența unei agresiuni armate împotriva Republicii Moldova.
Noul proiect introduce posibilitatea declarării stării de asediu și în cazul unor acțiuni ostile cu caracter militar sau cu o componentă militară identificabilă. Printre acestea sunt menționate acțiunile hibride și subversive care afectează grav securitatea statului.
De asemenea, proiectul include alte amenințări grave cu componentă militară, atunci când măsurile obișnuite de gestionare a crizelor sunt insuficiente.
Alegerile ar putea fi suspendate
Articolul 16 al proiectului prevede că, pe durata stării de asediu sau de război, alegerile și referendumurile nu se organizează, cu excepțiile prevăzute de Constituție sau de legea organică.
Procedurile electorale deja începute ar urma să fie suspendate și reluate după încetarea regimului excepțional.
Interdicția organizării alegerilor în asemenea situații nu este însă nouă. Ea există deja în Legea nr. 212/2004, care permite Parlamentului să autorizeze anumite alegeri prin hotărârea de declarare a stării excepționale.
Noul proiect schimbă formularea excepțiilor și reglementează explicit suspendarea procedurilor electorale deja începute.
Ar putea Maia Sandu rămâne în funcție după expirarea mandatului?
Articolul 80 din Constituție stabilește că mandatul prezidențial durează patru ani, dar prevede și că președintele își exercită funcția până la depunerea jurământului de către succesor.
Astfel, dacă alegerile prezidențiale ar fi amânate legal din cauza unei stări excepționale, iar un nou președinte nu ar fi învestit, Maia Sandu ar putea continua să exercite funcția după împlinirea termenului obișnuit al mandatului.
Această posibilitate constituțională exista deja și nu este introdusă de proiectul Ministerului Apărării.
Constituția permite separat prelungirea formală a mandatului prezidențial prin lege organică, în caz de război sau catastrofă.
Badan: „La ea al doilea mandat nu va expira”
Proiectul a atras atenția și în spațiul public. Activistul civic Sergiu Badan a sugerat că noile prevederi ar putea fi folosite de actuala guvernare pentru a amâna alegerile prezidențiale.
„Iar noi ziceam de al treilea mandat. Ea nu va avea nevoie de al treilea mandat. La ea al doilea mandat nu va expira. Un fel de Zelenski în fustă”, a scris Badan.
