În ședința din 5 noiembrie, deputații opoziției au propus includerea a 18 subiecte suplimentare pe ordinea de zi a Parlamentului, însă niciuna dintre inițiative nu a întrunit numărul necesar de voturi. Opoziția a solicitat audierea membrilor Guvernului, verificarea cheltuielilor întreprinderilor de stat, clarificări privind majorarea tarifelor și problemele legate de acordarea compensațiilor. Printre propunerile respinse s-au numărat și constituirea unei comisii de anchetă privind linia electrică Vulcănești–Chișinău, precum și inițiativa de suspendare din funcție a președintei Maia Sandu.
Gazele din Ucraina: cât au costat și când vor scădea tarifele?
Deputatul PSRM Bogdan Țîrdea a cerut audierea prim-ministrului Vasile Tofan privind rezultatele negocierilor purtate la Kiev pentru achiziționarea gazelor naturale.
Potrivit socialistului, după vizita premierului, Energocom a anunțat că a cumpărat două milioane de metri cubi de gaze de la furnizori din Ucraina, la un preț mai mic decât cel de pe piața europeană. Cu toate acestea, costul exact, condițiile contractului și volumele suplimentare negociate au rămas, potrivit deputatului, necunoscute.
„Cât a costat concret un metru cub? Cine este furnizorul? Unde este contractul? Ce volume suplimentare au fost negociate?”, a întrebat Țîrdea.
Deputatul a comparat și tarifele plătite de populația celor două țări, afirmând că ucrainenii achită aproximativ 3,20 lei pentru un metru cub de gaze, în timp ce cetățenii Republicii Moldova plătesc 26 de lei.
„Vom avea și noi gaze cu 3 lei? Când vor scădea tarifele pentru cetățeni? Ni s-au promis gaze din Azerbaidjan, apoi gaze lichefiate din SUA, acum gaze din Ucraina. Unde sunt rezultatele? Unde sunt gazele ieftine?”, a declarat acesta.
Propunerea de audiere a prim-ministrului nu a fost susținută de majoritatea parlamentară.
O altă inițiativă privind gazele a fost prezentată de deputatul PSRM Petru Burduja. Acesta a propus includerea pe ordinea de zi a proiectului de lege nr. 379 din 22 octombrie, care prevede obligativitatea publicării prețurilor de achiziție a gazelor naturale.
Potrivit propunerii, în termen de zece zile de la încheierea unui contract ar urma să fie făcute publice volumele de gaze cumpărate și prețurile efective ale tranzacțiilor.
Burduja a subliniat că nici cetățenii, nici reprezentanții mediului de afaceri nu cunosc până în prezent prețurile la care companiile de stat achiziționează resursele energetice. Inițiativa a fost însă respinsă.
Deputata „Partidului Nostru” Elena Grițco a cerut audierea conducerii Agenției Proprietății Publice (APP) privind rolul instituției în achizițiile de gaze efectuate de Energocom.
Aceasta a solicitat clarificări despre modul în care este stabilit plafonul maxim al prețurilor la licitații, cine decide acest plafon și care este temeiul acestor decizii. Nici propunerea sa nu a fost susținută.
Majorarea tarifului la energia electrică cu aproape 30%
Deputatul „Partidului Nostru” Constantin Cuiumju a propus audierea în Parlament a ministrului Energiei, Dorin Junghietu, în legătură cu riscul unei noi scumpiri a gazelor naturale și energiei electrice.
El a amintit că, pe 25 august, premierul Vasile Tofan și-a exprimat convingerea că energia electrică nu se va scumpi până la sfârșitul anului. Ministrul Energiei nu excludea însă o majorare a tarifelor.
Între timp, Premier Energy a solicitat ANRE majorarea tarifului cu aproximativ 30%, de la 3,56 la 4,64 lei pentru un kWh.
„Cine are dreptate, premierul sau ministrul? Susține Guvernul această solicitare de majorare cu 30%? Dacă nu, ce va face concret pentru a o preveni? Dacă da, cum se împacă acest lucru cu declarația premierului?”, a întrebat deputatul.
Cuiumju a cerut explicații privind măsurile pe care autoritățile intenționează să le întreprindă pentru a preveni agravarea situației sociale în această iarnă.
Majoritatea parlamentară nu a susținut organizarea audierilor.
Linia electrică Vulcănești–Chișinău: noi întârzieri și riscul pierderii a 15 milioane de euro
Două inițiative ale opoziției au vizat construcția întârziată a liniei electrice Vulcănești–Chișinău.
Deputatul PSRM Petru Burduja a propus constituirea unei comisii parlamentare de anchetă pentru verificarea modului de executare a lucrărilor și a respectării termenelor de construcție.
El a amintit că inițial lucrările urmau să fie finalizate în august 2024, iar ulterior termenul a fost amânat până pe 27 august 2026. Cu toate acestea, nici în noiembrie linia nu fusese dată în exploatare.
„Acum guvernarea nu mai indică o dată concretă, ci promite finalizarea lucrărilor «în cel mai scurt timp». Care este acest termen?”, a întrebat Burduja.
Deputatul a subliniat că socialiștii au motive întemeiate să solicite o anchetă parlamentară privind întârzierile.
Deputatul PCRM Valeriu Muduc a propus, la rândul său, audierea ministrului Energiei, Dorin Junghietu, în legătură cu riscul pierderii a 15 milioane de euro din Planul european de creștere pentru Republica Moldova.
Potrivit acestuia, un asemenea risc ar putea apărea dacă linia electrică nu va fi pusă în funcțiune până în decembrie 2026.
Niciuna dintre cele două inițiative nu a întrunit numărul necesar de voturi.
Decesul unei femei la coada pentru compensații și problemele sezonului rece
Deputata PSRM Alla Pilipețcaia a solicitat audierea premierului Vasile Tofan și a ministrei Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, după tragedia semnalată la Soroca.
Anterior, MLive a relatat că o femeie ar fi decedat după ce a așteptat mai multe ore la coadă pentru depunerea cererii de compensație pentru încălzire. Circumstanțele și cauza decesului nu au fost deocamdată stabilite oficial.
„Persoanele în vârstă și cetățenii cu venituri mici stau ore întregi la cozi, deoarece se tem că nu vor reuși să solicite compensațiile și vor rămâne fără sprijin în timpul iernii”, a declarat Pilipețcaia.
Deputata a cerut explicații privind condițiile în care cetățenii sunt nevoiți să solicite ajutorul statului și măsurile pe care Guvernul intenționează să le întreprindă.
O propunere similară a fost înaintată de deputatul „Partidului Nostru” Nicolae Mărgărint. Acesta a cerut audierea ministrei Natalia Plugaru privind modul de calcul al compensațiilor, modificările față de sezonul rece precedent și organizarea procesului de depunere a cererilor.
Deputatul a solicitat, de asemenea, explicații privind măsurile de eliminare a cozilor și posibilitatea acordării asistenței la domiciliu persoanelor în vârstă și celor vulnerabile.
Totodată, Mărgărint a cerut audierea ministrului Mediului, Gheorghe Hajder, în legătură cu aprovizionarea populației cu lemne de foc și cărbune.
Potrivit deputatului, deși ministerul dă asigurări că există suficiente rezerve de lemne, locuitorii satelor nu știu de unde pot cumpăra combustibilul, cât costă acesta și cum este organizată livrarea.
El a propus clarificarea volumelor disponibile, a necesităților populației, a prețurilor și a măsurilor de prevenire a speculei și scumpirilor nejustificate.
Niciuna dintre cele trei inițiative nu a fost susținută.
Deficitul bugetar din școli, dezechilibrul comercial și sprijinul pentru întreprinderile agricole
Deputatul PSRM Dorin Pavălău a propus audierea ministrului Educației, Dan Perciun, privind deficitul bugetar din sistemul educațional.
Potrivit acestuia, majorarea prețurilor la resursele energetice și creșterea cheltuielilor de întreținere a instituțiilor de învățământ creează riscul acumulării datoriilor.
Deputatul a cerut explicații despre măsurile prevăzute pentru acoperirea deficitului, astfel încât problemele financiare să nu afecteze calitatea procesului educațional.
O altă inițiativă economică a fost prezentată de Petru Burduja, care a atras atenția asupra creșterii deficitului comercial al Republicii Moldova.
Potrivit datelor prezentate de acesta, soldul negativ al comerțului exterior a crescut de la 4,63 miliarde de euro în 2023 la 7,14 miliarde de euro în 2025. În 2026, deficitul a ajuns deja, potrivit deputatului, la 4,42 miliarde de euro.
„Acest lucru demonstrează că Moldova consumă mai mult decât produce”, a declarat deputatul.
Burduja a propus scutirea de impozitul pe venit a întreprinderilor agricole cu ciclu complet de producție, de la materia primă până la produsul finit. În opinia sa, o asemenea măsură ar stimula producția locală și ar reduce dependența de importuri.
La rândul său, deputata PCRM Inga Sibova a solicitat audierea ministrului Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, privind implementarea Planului european de creștere pentru Republica Moldova.
Aceasta a propus verificarea gradului de îndeplinire a angajamentelor asumate, a modului de utilizare a fondurilor alocate și a riscurilor de nerespectare a termenelor stabilite.
Toate cele trei propuneri au fost respinse.
Raportul Guvernului și verificarea întreprinderilor de stat
Deputatul „Partidului Nostru” Alexandr Berlinschii a cerut ca premierul Vasile Tofan să prezinte în Parlament raportul privind primele 100 de zile de activitate ale Guvernului.
Potrivit deputatului, șeful Executivului anunțase că va face public bilanțul activității, însă un asemenea raport ar trebui prezentat în primul rând Parlamentului, instituția care a acordat votul de încredere Guvernului și exercită controlul parlamentar asupra activității acestuia.
Berlinschii a propus ca raportul să includă rezultatele politicilor economice, evoluția prețurilor și tarifelor, măsurile de protecție socială, situația finanțelor publice, implementarea reformelor și progresele în procesul de integrare europeană.
„Prezentarea raportului în plenul Parlamentului constituie un exercițiu firesc de transparență”, a subliniat deputatul.
Inițiativa sa nu a întrunit numărul necesar de voturi.
Deputatul Partidului „Democrația Acasă”, Sergiu Ștefanco, a propus includerea pe ordinea de zi a raportului comisiei parlamentare de anchetă privind activitatea unor întreprinderi de stat.
El a amintit de scandalurile legate de MoldATSA, salariile exagerate ale conducătorilor și pierderile înregistrate de mai multe întreprinderi de stat.
„Poporul vrea să cunoască câte rude, câte verișoare și câți prieteni de cartier mai sunt în funcțiile de conducere la aceste întreprinderi de stat cu salarii nesimțite”, a declarat Ștefanco.
Potrivit acestuia, comisia și-a încheiat activitatea, iar raportul a fost înregistrat cu aproximativ o lună în urmă.
Deputatul PAS Marcel Spatari a răspuns că documentul este publicat pe site-ul Parlamentului și poate fi consultat de oricine.
El a dat asigurări că raportul va fi inclus pe ordinea de zi a următoarei ședințe și examinat împreună cu un proiect de hotărâre care va stabili acțiunile ulterioare și recomandările rezultate din activitatea comisiei.
Cu toate acestea, propunerea lui Ștefanco de a examina raportul chiar pe 5 noiembrie a fost respinsă.
Suspendarea Maiei Sandu și amenzile aplicate aproape 30 de mii de cetățeni
Deputatul Ion Chicu a cerut din nou includerea pe ordinea de zi a proiectului de hotărâre nr. 358 din 29 septembrie privind inițierea procedurii de suspendare din funcție a președintei Maia Sandu.
Acesta a amintit că procedura este prevăzută expres de articolul 89 din Constituție și, în opinia sa, nu poate fi ignorată la dorința unui grup de deputați sau a unei fracțiuni parlamentare.
„Am o rugăminte către președintele Parlamentului: tot ce s-a declarat în acel briefing să fie așternut pe hârtie, să se facă o adresare la SIS, Procuratură și toate instituțiile care, conform competențelor, trebuie să examineze asemenea cazuri pe care dumneavoastră le-ați enunțat.
Vin cu propunerea de a include în ordinea de zi proiectul de hotărâre nr. 358 din 29 septembrie, cu privire la inițierea procedurii de suspendare din funcție a președintelui Republicii Moldova. Este o procedură prevăzută expres în articolul 89 al Constituției, care nu poate fi evitată la dorința unui grup de deputați sau a unei fracțiuni”, a declarat Chicu.
Anterior, MLive a relatat că inițiativa a fost semnată de 46 de reprezentanți ai opoziției, care au acuzat-o pe șefa statului de încălcarea Constituției și de ingerințe în activitatea altor puteri ale statului. Administrația Prezidențială respinge aceste acuzații.
Chicu a propus, de asemenea, includerea pe ordinea de zi a proiectului de lege nr. 52 din 27 februarie 2026, care vizează procedurile contravenționale inițiate împotriva a aproape 30 de mii de cetățeni.
Potrivit deputatului, oamenii au fost amendați cu sume între 25.000 și 35.000 de lei, fără dovezi suficiente. El a subliniat că proiectul urmărește protejarea persoanelor în vârstă și a mamelor cu copii.
„Sunt oameni față de care ar trebui să manifestăm măcar puțină compasiune, mai ales acum, când mor la cozi pentru compensații”, a declarat Chicu.
Niciuna dintre cele două inițiative nu a obținut sprijinul necesar.
Starea de asediu și posibila mobilizare a cetățenilor
Deputatul PCRM Adrian Domentiuc a cerut audierea ministrului Apărării, Anatolie Nosatîi, în legătură cu proiectul de lege elaborat de minister privind regimul stării de asediu și al stării de război.
Potrivit acestuia, comuniștii au primit numeroase adresări de la cetățeni, în special din diasporă, îngrijorați de posibilele consecințe ale documentului.
„Cetățenii Republicii Moldova cer explicații: pentru ce este pregătită țara? Pentru unire, pentru a deveni carne de tun sau pentru altceva?”, a declarat deputatul.
El a solicitat clarificarea prevederilor proiectului, care introduce noi temeiuri pentru instituirea stării de asediu, inclusiv în cazul unor amenințări hibride grave, cu o componentă militară.
Anterior, MLive a scris că proiectul ar putea extinde condițiile în care poate fi declarată starea de asediu. Documentul prevede, de asemenea, reguli speciale privind desfășurarea alegerilor pe durata regimurilor excepționale cu caracter militar.
Propunerea lui Domentiuc privind organizarea audierilor parlamentare nu a fost susținută.
Deputatul PSRM Bogdan Țîrdea a cerut și el audierea de urgență în Parlament a ministrului Apărării, Anatolie Nosatîi, în legătură cu proiectul de lege nr. 1031, care extinde temeiurile pentru instituirea stării de asediu în Republica Moldova. Socialistul a avertizat că noile prevederi ar putea crea premise pentru anularea alegerilor, restrângerea drepturilor cetățenilor și prelungirea mandatelor conducerii țării.
Nici această inițiativă nu a fost susținută de majoritatea parlamentară PAS.
Astfel, toate cele 18 inițiative suplimentare propuse de reprezentanții opoziției în ședința din 5 noiembrie au fost respinse. Niciunul dintre subiectele solicitate nu a fost inclus pe ordinea de zi în urma voturilor.