Republica Moldova a exportat 191,08 mii de tone de rapiță în lunile iulie-august 2026, cu 16,6% mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut, însă scumpirea produsului pe piețele externe a compensat o bună parte din declinul volumelor. Datele se regăsesc într-o analiză realizată de economistul Iurie Rija, scrie bani.md.

În iulie-august 2025, exporturile de rapiță au constituit 229,08 mii de tone, cu aproape 38 de mii de tone peste nivelul din acest an. Chiar și așa, volumul din primele două luni ale sezonului 2026/2027 reprezintă al doilea cel mai ridicat rezultat din ultimii cinci ani pentru această perioadă.

Potrivit analizei, exporturile actuale depășesc substanțial nivelurile înregistrate în iulie-august 2022, când au fost livrate peste hotare 37,7 mii de tone, în 2023 – 171 mii de tone, iar în 2024  doar 49 mii de tone.

În același timp, prețul mediu de export a urcat la 10,36 lei pentru un kilogram, cu circa 15% peste nivelul de 8,98 lei/kg din perioada similară a sezonului trecut. Acesta este cel mai ridicat preț mediu pentru lunile iulie-august din ultimele patru sezoane.

Datorită prețurilor mai mari, valoarea exporturilor s-a menținut aproape de nivelul din 2025. În primele două luni ale sezonului curent, exportatorii au încasat circa 1,98 miliarde de lei, comparativ cu aproximativ 2,06 miliarde de lei anul trecut. Astfel, încasările s-au redus cu doar 3,9%, mult mai puțin decât scăderea de 16,6% a volumului exportat.

Doar în august 2026, Republica Moldova a exportat aproape 107 mii de tone de rapiță, comparabil cu cele circa 110 mii de tone livrate în august 2025. Totodată, prețul mediu a crescut de la 10,11 lei/kg în iulie la 10,55 lei/kg în august.

Iurie Rija atrage însă atenția că avantajul obținut din creșterea prețurilor este erodat de costurile logistice. Tarifele pentru transportul rutier și frahtul maritim au crescut, iar congestia de la punctele de trecere a frontierei și scumpirea motorinei pun presiune suplimentară pe exportatori.

În structura exporturilor, transportul rutier rămâne principala cale de livrare, cu 101,7 mii de tone sau 53% din total. Transportul naval a asigurat 77,6 mii de tone, adică 41%, iar cel feroviar – circa 11,7 mii de tone sau 6%.

Datele arată însă o schimbare vizibilă a fluxurilor. Exporturile prin punctul vamal Cahul au scăzut cu 34% din iulie până în august, de la aproape 39 mii la 25,7 mii de tone. În schimb, volumele expediate pe cale maritimă prin Giurgiulești au crescut de peste 2,5 ori, de la aproximativ 11 mii la 27,7 mii de tone.